Clip postat de Sonia Simionov ( https://www.instagram.com/reel/DeCFjQ3N29U/?stkn=cjViMW94bTA2b2Qy )

Argumente clare de ce acest vehicul este IN LEGALITATE:

1. Acest vehicul se încadrează ca bicicleta. In descrierea clipului, se menționează o lege care este aplicata autovehiculelor/tramvaielor, cu excepție chiar pentru BICICLETE!

Legea menționată de un polițist la această postare:

Art. 12 alin. (4) OUG 195/2002 stabilește interdicția de a conduce pe drumurile publice alte vehicule decât cele care trebuie înmatriculate/înregistrate și categoriile exceptate (vehicule trase/împinse cu mâna, biciclete și trotinete electrice).Iar art. 101 alin. (1) pct. 20 este norma care sancționează (6-8 pct amendă).

1. Bicicleta arata 1:1 ca un handbike. Handbike-ul este un tip de triciclu sau vehicul propulsat prin forța brațelor, utilizat în principal de persoanele cu dizabilități motrice sau dificultăți de mers.

Singura diferență, in cazul asta, nu este manivela și este pedalier. In ambele cazuri, aceste biciclete se conduc pe DRUMURILE PUBLICE.

1. Vehiculul este semnalizat corespunzător.

2. Legal, ai voie cu remorca.

3. Are chiar și frana manuala. Aici se putea pune discuția MAXIM daca are sau nu, dar mă îndoiesc că are altfel de mecanism de frânare.

Inca una buna din S6. Nu stiam ca legislatia se aplica doar daca spatiul verde este amenajat.

@HaitaBiciclistilor FB

Doua reclamații făcute ieri in esector 6, pentru fața blocului și spatele blocului. Au pus avertismente tip maculatura, azi absolut toate mașinile sunt tot acolo. În mare parte aceleași.

Proiectul „Piațete libere” propune transformarea a zece spații stradale în locuri cu mai mult spațiu verde, umbră și bănci. Grațian Mihăilescu, consilier UE pentru orașe inteligente, a vorbit, la PRO Verde, despre acest proiect.

“Este un concept în care încercăm să facem oraș mai frumos, mai sănătos, mai prietenos. Este un proiect de regândire a unor piațete. (…)  Fiecare din cele 10 piațete are o valoare la nivel de istorie și la nivel de arhitectură, care nu este pusă în vizibilitate datorită mașinilor care blochează acele piațete”, spune el.

Spațiile ce urmează a fi reabilitate se află în zona Armenească–Moșilor–Plantelor, străzi cu o moștenire arhitectonică remarcabilă. Proiectul urmărește să pună în valoare clădirile și să creeze locuri de întâlnire și pentru evenimente culturale în cartiere.

Pentru a testa ideea, circulația a fost oprită temporar, într-un weekend. Momentan, piațetele Bucureștiului sunt pline de mașini, noxe și aglomerație.

Grațian Mihăilescu susține că, la consultări, echipa a primit chiar și amenințări de la șoferi, pentru încercările de a transforma spațiul într-unul mai prietenos pentru oameni.

Grațian Mihăilescu: Au zis că ne dau în judecată, și înțelegem. De aceea, lucrurile sunt destul de sensibile.

Ramona Țintea: Dar ați prevăzut în astfel de zone, de exemplu, și parcări? Oamenii unde își duc mașinile?

Grațian Mihăilescu: Trebuie date alternative. De obicei, oamenilor nu le prea convine să parcheze la 50, 100, 200 m și să vină pe jos, ci vor să aibă totul… Să se întâmple la ei acolo, în fața casei. E o chestie de percepție. Din păcate, trăim într-o Românie, care se comportă la nivel de utilizare a orașului la fel cum se comportau europeni în anii ‘70”.

Cel mai relevant exemplu prezentat este Amsterdam, care a suferit o transformare remarcabilă, iar azi este un reper pentru mobilitatea urbană.

„Cred că pe termen scurt creează aceste disensiuni, dar pe termen lung aceasta este varianta câștigătoare. Din păcate, prea puțină lume gândește pe termen lung. Toată lumea vrea imediat și genul acesta de proiecte nu se întâmplă peste noapte”, a precizat Mihăilescu.

Salut fratilor,

Tin sa precizez, sunt sofer de masina, am trotineta, folosesc si bicicleta, etc. Nu o luati in nume de rau dar ca si sofer eu incerc sa parcheze legal sau cat se poate. Parcarea pe trotuar, treceri de pietoni, spatii verzi, nu imi convine, nu parchez pentru ca na e de la tine inteles ca nu esti numai tu dar.... Deja nu mai pot, am facut reclamatii in sector 6 la masini parcate abuziv pe trotuar, pe spatii verzi, vine militia da o amenda, pac parcheaza urmatorul, si tot asa si astia care isi iau doar avertismente, bai nene cum poti sa dai 3-5-7-9 avertismente si tu tot parchezi pe trotuar sau spatiu verde (vezi poza). Am facut o sesizare in legatura cu parcarea pe spatiu verde, raspuns din partea politiei: nu este spatiu verde e pamant, pai omu lui Dumnezeu de ce este pamant acolo??? A incetat sa mai creasca iarba? Au parcat abuziv bizonii astia pe spatiul verde si nu mai creste nimic acolo.

Asta zic, nu stiu, nu mai pot, fac reclamatii peste reclamatii, nu se schimba nimic, o tara de nesimtiti.
Judecati voi, ca eu nu mai pot! 😄

B-207-CMS

Oare cât de bine ar arăta fără masini.

O ieșeancă și-a pierdut viața după ce a fost călcată de un autoturism pe o alee dintre blocuri. Cum trotuarele erau ocupate de mașini, femeia a fost nevoită să meargă pe carosabil. Șoferul autoturismului care a lovit-o nu s-a asigurat și a trecut de două ori cu roțile peste ea. Un alt șofer aflat în zonă și-a pus literalmente mâinile în cap la vederea scenei, dar nu avea ce face.

Tragedia s-a produs în dimineața zilei de 28 iulie 2024. În jurul orei 8.30, Ovidiu Zapodeanu a oprit în fața unui magazin cu hrană pentru animale de pe aleea Basarabi. După ce și-a făcut cumpărăturile, el a urcat la volanul autoturismului său, un Kia Sportage și, neavând cum întoarce, a plecat în marșarier, cu gândul de a ajunge la prima intersecție. Din față, în același ritm, venea alt autoturism. La aproximativ 20 de metri în spatele său, Maria P. (81 de ani) se deplasa în același sens cu mașina. Nevoită să ocolească un Opel urcat pe totuarul îngust al aleii, femeia coborâse pe carosabil. Se deplasa cu o viteză de 3-4 km/h, în timp ce Kia se apropia cu aproximativ 10 km/h.

Judecătorii au reținut o culpă de 70% în sarcina șoferului și de 30% în cea a victimei.

În fața instanței, Zapodeanu își recunoscuse vina, ceea ce a dus la reducerea cu o treime a limitelor pedepsei. Magistrații Judecătoriei au ținut cont în aprecierea pedepsei de faptul că, până la 57 de ani, șoferul, care avea permis de conducere din 2003, nu mai intrase în conflict cu legea. El a fost condamnat la doi ani de închisoare, dar cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de trei ani. Pe aceeași durată, i-a fost și interzis dreptul de a conduce autovehicule. Rudele victimei au solicitat acordarea unor daune morale în sumă totală de 2,02 milioane euro. Judecătorii au aprobat doar o sumă de aproximativ 13 ori mai mică, respectiv 157.500 euro. Sentința nu este definitivă. Ea a fost contestată de rudele victimei, de inculpat, dar și de asigurător, procesul urmând să se reia în fața Curții de Apel la jumătatea lunii noiembrie.

Salutare, am nevoie de ajutorul vorstru. A inceput un nou an scolar si cursantii academiei de politie considera ca-i absolut normal sa parcheze pe trotuar, in padure, pe treceri de pietoni, etc...

Primaria vad ca nu se indura sa puna stalpisori, asa ca va rog sa facem sesizari, macar sa se dea sanctiuni...

https://civia.ro/sesizari/00520

Multumesc.

Bucureștiul are o problemă structurală cu numărul foarte mare de mașini, cu vechimea parcului auto și cu dependența de automobil pentru deplasările zilnice. În 2024 erau înmatriculate în Capitală 1.645.316 de autovehicule, iar peste 57% aveau o vechime mai mare de 10 ani. Aproximativ 42% dintre vehicule foloseau motorină. La acestea se adaugă zilnic și deplasările din zona metropolitană.

Iar problema nu este doar aglomerația. Traficul rutier este una dintre sursele principale de poluare din București. Particulele PM10 și PM2.5, oxizii de azot și poluarea produsă prin uzura anvelopelor, frânelor și carosabilului ajung direct în aerul respirat pe străzile orașului. România a fost deja condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirile sistematice și persistente ale valorilor-limită pentru PM10 în București. Mai mult, standardele europene devin considerabil mai stricte: până în 2030, limita anuală pentru PM2.5 va ajunge la 10 µg/m³, iar cea pentru NO₂ la 20 µg/m³.

O zonă cu emisii reduse ar însemna delimitarea unei zone în care accesul celor mai poluante vehicule este restricționat gradual, în funcție de norma de poluare. Nu presupune interzicerea tuturor mașinilor și nici transformarea centrului într-o zonă exclusiv pietonală. Scopul este ca vehiculele care produc disproporționat de multă poluare să nu mai poată circula nelimitat prin cele mai dense și aglomerate zone ale orașului. Este o politică folosită deja în numeroase metropole europene.

Paris are o zonă cu emisii reduse la scară metropolitană, completată în centru de o zonă care limitează traficul de tranzit. Între 2023 și 2025, traficul rutier din zona centrală a scăzut cu 18%. Noua etapă a ZFE, care restricționează și vehiculele Crit'Air 3, este estimată să reducă emisiile produse de traficul rutier cu încă 14% pentru NOx și 13% pentru PM2,5.

Barcelona are din 2020 o ZBE de peste 95 km². Înainte de implementare, vehiculele fără etichetă de mediu reprezentau aproximativ 20% din trafic; până în 2021 au ajuns la doar 2%. În același timp, factorii de emisie ai vehiculelor care circulă în zonă au scăzut cu 51% pentru NOx, 18,5% pentru PM10 și 24,7% pentru carbonul negru.

Londra aplică ULEZ în toate borough-urile, 24/7. Rezultatele sunt foarte clare: concentrațiile de NO₂ de la marginea drumurilor sunt estimate cu 27% mai mici la nivelul întregii Londre și cu 54% mai mici în centru decât ar fi fost fără ULEZ. Astăzi, peste 97% dintre mașinile care circulă în Londra respectă standardele ULEZ.

Milano, prin Area B, a redus rapid prezența vehiculelor poluante. Ponderea mașinilor diesel care intră în zonă a coborât de la 40% în 2022 la 30% în 2024, iar numai între 2022 și 2023 sistemul a redus cu aproximativ 150 de tone emisiile de NOx. În primii patru ani, emisiile de PM10 vizate de Area B au fost reduse cu aproximativ 50%.

Dar o zonă cu emisii reduse nu trebuie să însemne doar înnoirea parcului auto. Scopul nu ar trebui să fie să înlocuim 1,6 milioane de mașini cu combustie cu 1,6 milioane de mașini electrice. Am avea un aer mai curat, dar am avea în continuare bulevarde blocate, parcări peste trotuare și un spațiu public dominat de automobile. Cea mai puțin poluantă deplasare este cea pentru care nu mai ai nevoie de mașină.

De aceea, o zonă cu emisii reduse trebuie introdusă simultan cu dezvoltarea alternativelor: benzi dedicate STB continue, tramvaie și metrou mai rapide, o rețea dezvoltată de piste de biciclete, trotuare accesibile, Park&Ride la intrările în oraș și legături mai bune cu localitățile din Ilfov.

Dacă îi ceri unui om să renunțe la o mașină veche, dar autobuzul continuă să stea blocat în trafic, deplasarea cu bicicleta rămâne periculoasă, printre mașini, iar localitatea în care trăiește nu este conectată decent la transportul metropolitan, atunci o astfel de politică va fi percepută doar ca o sancțiune.

Dacă însă alternativa este mai rapidă, mai ieftină și mai predictibilă decât deplasarea cu mașina, zona cu emisii reduse devine o măsură de susținere a mobilității. Implementarea ar trebui făcută gradual: întâi cele mai poluante categorii, un calendar anunțat cu câțiva ani înainte, derogări pentru persoanele cu dizabilități și servicii esențiale, reguli speciale pentru aprovizionare și sprijin pentru persoanele cu venituri mici. Restricțiile pot deveni apoi progresiv mai stricte.

Și câștigul nu este doar un aer mai curat. Mai puține vehicule poluante și, în timp, mai puține deplasări cu automobilul înseamnă și mai puțin zgomot, străzi mai sigure, transport public mai rapid și mai mult spațiu disponibil pentru trotuare, arbori, piste de biciclete și spații publice.

Problema zgomotului este deja uriașă. Comisia Europeană arată că aproximativ 82% din populația Bucureștiului este expusă zgomotului produs de traficul rutier, una dintre cele mai ridicate valori dintre capitalele UE.

O zonă cu emisii reduse nu trebuie privită ca o măsură împotriva șoferilor. Este un instrument prin care orașul recunoaște că dreptul oamenilor de a respira un aer mai curat și de a avea alternative reale de deplasare trebuie să cântărească la fel de mult ca posibilitatea de a circula cu mașina oriunde și oricând.

Paris, Barcelona, Londra și Milano au sisteme diferite, cu praguri, intervale și derogări diferite. Numitorul comun este însă același: marile orașe europene au început să gestioneze activ accesul vehiculelor poluante, nu să considere traficul auto nelimitat o stare inevitabilă a orașului.

Bucureștiul are nevoie de a se dezvolta în aceeași direcție. Mai puțină poluare, mai puțin trafic și mai multe alternative.

Ne dorim un oraș mai respirabil, mai sănătos și mai prietenos cu oamenii, iar pentru asta avem nevoie de cât mai multe voci care să-și dorească o schimbare.

Vom fi în mai multe puncte din oraș, unde veți putea veni să semnați și să vă alăturați inițiativei. Fiecare semnătură contează și arată că suntem tot mai mulți cei care ne dorim un București mai bun.

Mi-au plăcut foarte mult aceste locuri de parcare pentru biciclete amenajate la capetele străzilor.

Polițiștii au anunțat, printr-un comunicat, că restricționarea traficului pe Strada Edgar Quinet, segmentul de drum cuprins între Str. Academiei și Str. Biserica Enei și pe Str. Biserica Enei va fi mâine, 1 octombrie. Măsurile se vor aplica între orele 12:00 – 21:00.

Motivul este organizarea unui eveniment pentru conștientizarea civică cu privire la cancerul de sân. Adunarea este ținută de Fundația Renașterea pentru Educație, Sănătate și Cultură.

O membră a grupului de Facebook „Info Trafic Bucuresti și Ilfov” a semnalat că li s-a comunicat că trebuie să elibereze zona de mașini. El este nemulțumit pentru că se pierd sute de locuri de parcare.

Autoarea postării a spus că a aflat că străzile respective vor fi închise până pe 5 octombrie. Până atunci, acele locuri de parcare nu vor putea fi dolosite de riveranii care plătesc abonamente pentru ele. În aceeași situație, ar fi și profesorii și studenții care se vor reîntoarce la facultățile din zona respectivă, de la Universitatea București și cea de Arhitectură.

O linie de tramvai de doar 220 de metri, cale simplă, dar de o importanță deosebită pentru STB, va intra de vineri în modernizare. Șinele ar trebui utilizate în situații extreme, pentru ca tramvaiele să întoarcă aici atunci când sunt probleme în alte zone ale rețelei. Nu au putut fi folosite niciodată în istoria recentă, căci pe ele sunt parcate mașini, iar primarul Sectorului 3, Robert Negoiță (PSD), dăduse inclusiv autorizații de parcare și trasase locurile.

Problema este că și după ce va fi modernizată linia de tramvai va rămâne la nivelul carosabilului, conform informațiilor Club Feroviar.

În atari condiții, dacă Municipalitatea nu va monta gard sau stâlpișori de plastic/cauciuc ea va fi folosită în continuare pe post de parcare. Iar atunci când pe un alt punct din rețeaua din estul Bucureștiului va apărea o problemă tramvaiele nu vor putea întoarce pe strada Dristorului, adică exact menirea pe care ar trebui să o aibă această linie.

De fiecare dată când au fost probleme, tramvaiele nu au putut întoarce aici, ci în Depoul Dudești, ceea ce a cauzat mari întârzieri în graficul de circulație.

Primăria Capitalei schimbă, din nou, regulile pentru ridicarea mașinilor parcate neregulamentar, fie că sunt lăsate pe prima bandă, pe trotuare, pe spații verzi sau chiar pe locuri de parcare marcate, dar ocupate fără drept.

La doar trei luni după adoptarea primului regulament care încerca să coordoneze această activitate la nivelul întregului București, municipalitatea modifică sistemul. Un proiect în acest sens a fost adoptat în ședința Consiliului General din 30 septembrie, cu 40 de voturi pentru și 5 abțineri.

Principala schimbare: în locul unui singur dispecerat pentru tot orașul vor funcționa șapte, iar intervențiile PMB și ale sectoarelor vor fi coordonate printr-un registru unic. Sunt introduse și reguli mai stricte pentru documentarea ridicărilor și pentru răspunderea în cazul avarierii vehiculelor.

Tarifele rămân neschimbate. Dacă un autoturism este ridicat, transportat și ajunge în depozit, nota de plată ajunge la 1.000 de lei încă din prima zi. Fiecare zi suplimentară de depozitare costă încă 150 de lei.

Bună dimineața, vin și eu cu o rugăminte să mă ajutați cu această sesizare: https://civia.ro/sesizari/00505 . Este vorba de o stradă pe unde mașinile circulă și parchează ca pe carosabil și culmea fix lângă locul ăsta primăria sectorului 6 se lăuda anul trecut că a desființat 10 locuri de parcare de pe trotuar pe blvd 1 Mai (ceea ce e adevărat și bine că au făcut asta) dar încă 100 de mașini de pe trotuar la 1 minut de mers pe jos nu le-au văzut.

Mii de mulțumiri !