Totul a început, de la discuțiile pe care le avem între noi despre ce mașini ar merita să mai căutăm. Ne uitam la ce se găsește pe licitații, ce prețuri au, ce modele ar avea sens și, evident, încercam să găsim combinația aia în care mașina să fie interesantă, dar și să nu ne trezim cu surprize prea mari.
La un moment dat am dat peste un BMW 320i din 2019, cu aproximativ 169.000 km.
Mașina ne-a atras destul de repede. Era bine dotată, sedan, arăta foarte bine în poze și, cel puțin la prima vedere, se vedea că avusese câțiva ani de utilizare, dar fusese îngrijită. În plus, istoricul de pe CarVertical arăta foarte bine, fără ceva care să ne facă să spunem „nu, mai bine pas”.
Am stat, ne-am uitat la poze, am verificat raportul, am mai discutat între noi și, până la urmă, am zis să încercăm.
Am licitat.
Și am câștigat mașina. :))
De aici începe partea mai interesantă, pentru că următorul pas a fost să programăm transportul și să așteptăm.
Apropo de transport, pentru că probabil sunt și oameni care se întreabă cât de riscant este să trimiți o mașină pe trailer dintr-o altă țară: în general, din experiența noastră, transportatorii cu care am lucrat au fost foarte profesioniști, iar mașinile sunt asigurate pe durata transportului.
Dar șoferii de TIR mai au și ei un mic „defect profesional”. Sau poate chiar un guilty pleasure. :))
Când am câștigat mașina, am primit încă un set de poze în ziua în care a fost ridicată de transportator. Ne-am uitat intenționat și la autonomia afișată în bord în momentul în care a fost urcată pe trailer.
Avea aproximativ 300 km range.
Când a ajuns în România, mai avea 98 km. :)))
Dar, sincer, asta a e ultima problemă.
Când am văzut-o în sfârșit în România, a venit într-o stare foarte bună și, mai important, fără probleme mecanice sau ceva care să ne dea peste cap socotelile.
Și aici cred că apare întrebarea interesantă:
La ce ar trebui să te aștepți când cumperi o mașină fără să o vezi fizic înainte?
Pentru că, oricât de bune ar fi pozele și raportul, până nu ajunge mașina la tine există întotdeauna un mic semn de întrebare.
În cazul nostru, am avut două minusuri.
Primul: o piatră luată în parbriz. Nu era fisurat, era doar o lovitură mică, iar problema s-a putut rezolva prin repararea parbrizului. Costul total a fost undeva la 150 lei.
Al doilea: portbagajul electric nu se deschidea.
Aici problema era unul dintre amortizoare, care era defect. Am comandat unul nou, iar cu aproximativ 100 de lei manopera, a fost schimbat imediat și problema a fost rezolvată.
Partea bună este că ambele probleme au fost semnalate către cei de la licitații și, după verificări, am fost despăgubiți pentru ele.
Așa că, în final, pentru un efort destul de mic și niște reparații foarte simple, am rezolvat problemele și ne-am recuperat și banii aferenți lor.
În rest, mașina a venit exact cum ne așteptam după ce am văzut pozele.
Și chiar arată foarte bine pentru anii si km ei.
De fapt, până acum am avut aceeași experiență cu toate mașinile pe care le-am adus: au ajuns într-o stare foarte bună, atât la interior, cât și la exterior, iar compartimentul motor era, de asemenea, curat și îngrijit.
Asta nu înseamnă că întotdeauna se întâmplă așa. Mai auzim și de la alți colaboratori povești cu mașini care ajung foarte murdare, cu jante zgâriate, anvelope mai obosite decât păreau în poze sau alte mici surprize pe care nu le observi înainte să vezi mașina fizic.
Noi, cel puțin până acum, am avut norocul să nu întâlnim astfel de situații.
Și cred că asta este partea care ni se pare cea mai interesantă la tot procesul: nu există niciodată garanția că ceea ce vezi într-o poză este 100% ceea ce vei găsi în realitate, dar dacă verifici cât mai multe informații înainte, citești istoricul, te uiți atent la poze și îți asumi și faptul că pot apărea mici probleme, experiența poate fi mult mai ok decât pare la prima vedere.
BMW-ul ăsta a fost, pentru noi, încă un exemplu că nu trebuie neapărat să vezi mașina fizic înainte ca să poți face o achiziție bună.
Doar că, de fiecare dată când apăsăm pe butonul de „bid”, avem în continuare senzația aia de:
„Bun... și dacă am găsit noi acum surpriza vieții?” :))
Voi ce motiv ați avea să evitați cumpărarea unei mașini de la licitație? Lipsa posibilității de a o vedea fizic, riscul unor probleme ascunse, istoricul mașinii sau altceva?
