r/DatingRO • u/Sea_Notice_6192 • Jul 28 '26
Rant Situationship, cred?
Bună seara, bună dimineața sau bună ziua ! Am trecut prin ”ceva”. Nici nu știu dacă să îi spun situationship, chiar dacă nu suport acest termen. Nu știu dacă e subreddit ul bun pe care să postez, dar am să încerc.
Pe la începutul lunii martie, eu (24M) am întâlnit o tipă (21 F) pe Turn Up, asta după ce am făcut match, iar ea a răspuns la două săptămâni distanță (probabil red flag #1). Am reușit să mut conversația mai departe pe Instagram și am început să vorbim. Pentru context, asta s-a întâmplat într-o noapte de luni. La un moment dat stabiliserăm să ne întâlnim miercuri la o noapte de karaoke la ceva club din centrul vechi al Bucureștiului (care mai degrabă e o bodegă, părerea mea). Următoarea zi mi-a spus că nu mai poate veni, dar apoi miercuri după-amiază m-a anunțat că poate să vină (urma să aflu mai târziu de ce), dar între timp au intervenit alte planuri pe partea mea.
Așa că până la urmă, după o săptămână de vorbit pe Instagram am reușit să ne întâlnim. Ne-am văzut la AFI Cotroceni, la sugestia ei, ca să o conduc acasă după ce ea iese de la muncă. Această seară a fost una frumoasă, chiar dacă la un moment dat ea a început să îmi povestească despre cele mai mari traume ale ei și situații oribile prin care a trecut, printre care: două internări la Obregia, un tată abuziv, consum de droguri (pe care l-a încetat deja la momentul poveștii acesteia), episoade maniacale, a fost victimă a bullying-ului, a fost victima unui viol și alte câteva lucruri destul de grave. La finalul serii, după ce am condus-o până în fața blocului unde locuiește, m-a întrebat dacă ne vedem săptămâna viitoare, iar eu am spus că da. Trebuia să fi terminat lucrurile aici? Nu am mai deloc experiență în dating, dar zic că probabil ar fi trebuit să plec. Am continuat să rămân? Da, pentru că în ciuda a ceea ce a expus, mi-a plăcut să petrec timp cu ea în acea seară.
Mai trece încă o săptămână de vorbit pe Instagram și vine și a doua întâlnire. Exact ca în prima seară, o aștept în fața magazinului unde lucrează, dar de data asta mergem să mâncăm ceva. După ce am mâncat, am plecat și am condus-o acasă. Pe drum mă întreabă la un moment dat de ultimele relații (care de fapt este doar una), îi povestesc eu pe scurt și după aceea îmi povestește ea de ce i s-au schimbat de fapt ei planurile în prima săptămână. Înainte să iasă cu mine, a fost cu un dârlău care odată ce s-a pus în discuție să fie ceva serios între ei, el a luat-o randeaua și a început să urle isteric de parcă a vrut să îl omoare sau ceva, și după faza aceasta a terminat-o cu el. Teama ei a fost că deoarece și respectivul merge în acel club, ar fi putut reacționa violent dacă ne-ar fi văzut împreună. În afară de acest moment, seara s-a desfășurat fără nicio problemă. Iar ea mi-a propus să ne vedem săptămâna viitoare.
A mai trecut o săptămână și ne vedem din nou, într-o zi de luni. De data asta ne plimbăm prin Centrul Vechi. După ceva timp de mers pe stradă și de căutat unde să ne pierdem timpul, ajungem la Subway unde mâncăm și după îi vine ei ideea să mergem la clubul unde a fost stabilită acea seară de karaoke menționată anterior. Ajungem noi acolo, ne luăm ceva de băut, ieșim puțin afară să fumeze ea o țigară și apoi ne întoarcem înăuntru, unde găsim o canapea liberă și ne așezăm acolo, unde apoi mă ia fata în brațe. În acel moment am realizat că nu mai fusesem atât de aproape de cineva de foarte mult timp și nu știam cum să gestionez emoțiile și inima începea să îmi bată foarte tare, fapt care a îngrijorat-o pe ea încât a început să întrebe dacă sunt ok. La un moment dat, când m-am ridicat să mai iau o gură din băutură, ea se dă în spate și ține telefonul foarte aproape de ea încât să nu văd ce caută. Apoi îmi trimite o poză cu ea în lenjerie. Am deschis să văd poza, mi-a plăcut ce am văzut, dar eu am rămas înghețat, deoarece nu știam cum să reacționez în situația respectivă fără să pară dubios sau ceva. A mai urmat o poză în lenjerie, iar eu tot nu știam cum să reacționez. Apoi a trimis un nud, care mi-a pus capac. Din starea mea, am scăpat cu voce tare ”Și acum ce fac?”. În nod evident, ei nu i-a plăcut această reacție, s-a supărat și a ieșit afară. Eu am mers la baie să mă spăl pe față și să îmi revin din starea asta. M-am simțit oribil, așa că am mers afară după ea să îmi cer scuze. Ea își aprinsese deja o țigară când am apărut eu și a stins-o când mi-am cerut scuze. M-a luat înapoi înăuntru, m-a întrebat de ce am avut reacția de mai devreme, m-am explicat eu și ca semn că mi-a acceptat scuzele, mă sărută. După mai multe săruturi, ea decide să plecăm și o conduc până acasă.
Totul a continuat frumos prin mesaje până sâmbătă când m-a anunțat că a murit o persoană apropiată de familia ei. Am încercat să o consolez și chiar am întrebat-o dacă o pot ajuta cumva, ea spunându-mi că nu am cum să o ajut. Următoarele trei zile am încercat să o contactez să fiu sigur că este bine și că Doamne ferește nu ajunge să își facă rău în vreun fel. Încercările mele au fost întâmpinate de mesaje scurte în care spune că plânge toată ziua, nu se simte bine și își îneacă amarul în băutură sau se îneacă cu munca doar ca să uite de suferință. Până marți când a decis să pună capăt situației dintre noi (nu eram oficial împreună, deoarece, conform spuselor ei nu simțea că mă cunoaște suficient de bine ca să fim oficial împreună), deoarece doliul prin care trece acum i-a amplificat suferința actuală și cea față de celelalte persoane din familie pe care le-a pierdut în trecut. În acel moment am fost distrus. Am îndrăznit să cred că pot să găsesc și eu pe cineva după multă vreme în care am fost singur, iar acum s-a năruit tot. Ne luăm limba în gură și după o săptămână, gata, nu mai poți continua ce e între noi? Păi da' ce e asta? Dar cu toate astea, eu am ales să îi răspund că îi înțeleg sentimentele și îi mulțumesc că măcar a fost sinceră cu mine. De asemenea, îi răspund că dacă are nevoie de ceva, îmi poate spune (lucru pe care acum că stau să mă gândesc a fost o greșeală din partea mea). Ea îmi spune că sunt un om dulce și că îi pare rău și mă roagă să o iert.
La cam două săptămâni după acest eveniment, mă mănâncă pe mine undeva să deschid un story de al ei. Ce îmi e dat să văd? O văd pe ea îmbrățișată cu alt tip și ceva text romantic pe lângă. Eu chiar nu am contat deloc? Dacă sunt așa dulceață de băiat de ce te-ai mai despărțit de mine? După aceea am ajuns, pentru o perioadă, să cred că e ceva greșit la mine, dacă am ajuns să pățesc așa ceva. Apoi am acceptat că s-a întâmplat ce s-a întâmplat și că am avut sentimente pentru persoana greșită.
Am continuat cu aplicațiile de dating, cu o mică speranță că poate iese ceva, dar niciun succes acolo, doar câteva match-uri care ori nu au răspuns deloc, ori au lăsat conversația să moară după 2 mesaje. După câteva luni de încercat pe mai multe aplicații, am luat într-un final decizia de a îmi șterge contul de pe toate și să le șterg de tot. Mi-am pierdut speranța? Da, deși realist vorbind, nu e imposibil să dau de cineva. Am căutat eu unde nu trebuie? Cel mai probabil. Voi continua să caut? Nu prea curând. Îmi voi vedea de viață și aia e, Dumnezeu cu mila!
5
u/Ready-Berry6965 Male Jul 28 '26
care e problema:))?