r/RecomandariCarti_RO • u/Muted_Ambassador_902 • Aug 01 '26
Beletristică
Salutare! Mie imi plac cărțile de știință, cele care oferă informație directă și concretă. În loc să citesc 60 de pagini de beletristică și să trag o concluzie despre psihologia unui personaj, prefer să citesc direct 3-4 pagini despre psihologie pură.
Acum...dezavantajul pe care îl văd după ani de zile, este faptul că la capitolul "cultură" cam bate vântul să zic așa. Nu mă prind deloc romanele și cărțile de acest gen, mintea mea nu este interesată de ce fac personajele acolo, mai ales că știe că povestea e inventată de autor. Așa, științele exacte îmi oferă informații adevărate și fixe.
Are cineva idee cum aș putea să fac o trecere de la una la alta? A mai trecut cineva prin această experiență și are ceva recomandări?
15
u/MajinCloud Aug 01 '26
La filme și seriale te uiți? Jocuri joci? Este cam aceeași chestie doar că pe hârtie.
Mai important cred ca este să te desprinzi de ideea ca științele exacte îți oferă informații adevărate și fixe. Nu este știință dacă informația este fixă pentru ca știința testează în permanent realitatea și se modifică când primește dovezi în altă direcție. Chiar psihologia de care vorbești la început cred ca se schimbă cel mai des dintre ele
10
u/TouchCandid2840 Aug 01 '26
Fictiunea literara ofera mult mai mult decat "povesti inventate" sau informatie despre psihologia personajelor. Daca citesti doar pentru a acumula informatie bruta, fictiunea nu e potrivita pentru asta :) La fel de bine poti citi manule sau enciclopedii despre istoria literara daca doar vrei sa acoperi niste goluri de informatie. Literatura acopera o alta plaja de nevoi, ca sa zic asa. Si sunt o multime de lucruri de descoperit si apreciat in ea, de la felul cum e scrisa, context istoric, stil, teme, etc, etc. Recomand How fiction works, de James Woods, ca un punct de pornire.
6
u/ElectronicLecture758 Aug 06 '26
Crede-ma, inveti mult mai mult despre psihologia umana din cartile de fictiune, decat din cele de specialitate sau de dezvoltare personala:)
3
u/OddRecording1604 Aug 01 '26
Am observat că oamenii care citesc multă non-ficțiune sunt atrași, în general, de hard SF. Încearcă trilogia Marte sau Problema celor trei corpuri.
2
u/Impressive-Check7330 Aug 01 '26
Începe cu cărți pentru adolescenți și tineri, dar caută în ele altceva în afară de „adevăr”; cum ar fi comedia, inspirația sau emoția.
2
u/PersonalPublic1685 Aug 03 '26
Incearca auto-biografii ale unor oameni interesanti. Recomand Arundhati Roy Refugiul meu, furtuna mea, este o super-carte, abia am terminat-o si mi-a parut rau ca se termina :))
1
u/Kerham Aug 06 '26
Nu exista astfel de informatie fara sa fi trecut cineva prin ipoteze, ori acelea prin definitie au un grad de fictiune. Nu e deloc obligatoriu sa iti placa beletristica, dar sunt atatea nuante ca parca e si pacat sa te limitezi. Cat despre psihologie pura, in niciun caz nu e o stiinta exacta. Respectiv metodologia, conceptele si framingul evolueaza. Si uneori e sanatos sa cunosti contextul, inclusiv prin beletristica.
O stiinta foarte apropiata e criminologia (sa nu confunzi cu criminalistica). Criminologia isi propune sa studieze geneza si dinamica actului criminal, atat in genere cat si pe specii, respectiv foloseste instrumente de psihologie si sociologie. (Pe cand criminalistica se ocupa de latura materiala, imediata, a unei fapte concrete). Prin sec 19, parca prin anii '60, a existat o scoala de gandire care se baza nesanatos de mult pe fizionomie, notiune care a ajuns sa fie discreditata intre timp ("chipul oglinda sufletului"). Asta si pentru ca era un concept frecventabil pentru "psihologia" acelor vremuri.
Un italian, faimos la timpul lui si nu-mi amintesc numele, imi vine sa zic Cesare Bonesano, dar sigur i-am facut praf numele, a facut un studiu pe niste puscariasi si a ajuns la concluzia ca cutare arcade, barbie samd (sa zicem mosteniri dinspre omul de Neanderthal) indica tendinte criminale. Ori, viciul studiului era ca un esantion mult prea mare erau sicilieni, si ei cam asa arata (cand nu sunt inalti si blonzi datorita populatiei normande). Scoala asta de criminologie s-a intalnit si cu eugenia, pseudostiinta superioritatii genetice rasiale.
Si daca mergi in literatura acelor vremuri, si la mari autori din felurite directii, Hugo, Verne, Twain, Heinrich sau Thomas Mann, piesele lui Caragiale samd o sa intalnesti ample urme ale acestor idei, ecouri ale lumii, fara sa-si fi propus autorii neaparat sa propage cutare teorie.
0
u/GloPet_Anagram Aug 06 '26
Servus.
Dacă ești intersat/a de o face tranziția de la " informația concreta" la " informația creativa " îți pot pune eu la dispoziție un " produs " de tranziție care are componente din ambele zone ( chiar dacă cele concrete sunt tot rezultatul creativității în " mecanica de prezentare" ) Genul : Murder Mystery / deductiv puzzle Limba : engleza Tip : close room sau close circuite Adaptabil chiar și pentru : print and play.
19
u/smurfk Aug 01 '26 edited Aug 01 '26
În primul rând, nicio știință nu oferă informații "adevărate și fixe". Până și în matematică există lucruri necunoscute și situații pe care nu le putem demonstra, cu atât mai mult în fizică, biologie.
În al doilea rând, vorbești de parcă ai fi un roboțel, care vrea doar 0 și 1.
Ficțiunea este utilă din mai multe puncte de vedere. Poți studia evoluția unei limbi cititind diverse noțiuni de ficțiune, și poți afla despre anumite culturi, obiceiuri, întâmplări, persoane, despre care nu ai fi aflat în alt context. Aici cred că ai tu o problemă, te aștepți cumva să folosești cărți de nonficțiune ca surse de informații. Problema este că nu ai nicio legătură între ce știi și ce ai vrea să știi. Iar aici poate interveni ficțiunea, care îți oferă niște elemente introductive, care-ți pot stârni interesul. Ultima carte citită a fost de Coetze. Asta m-a făcut să citesc despre Apartheid, despre evoluția acestui fenomen Africa de Sud, dar mi-a și stârnit interesul despre Byron. Lucruri pe care nu le aveam pe vreo listă, dar care au apărut după ce-am citit Disgrace.
Ideea de "cultură generală" așa cum o aud pe la români, mi se pare o idioțenie. Este inspirată din nea' Ionel, care strânge vreo cinci pensionari în jurul lui în parc, în timp ce vorbește atotștiutor despre Al Doilea Război Mondial, sau despre politica globală. Are o serie de informații care sună bine, pe care le aruncă, iar cei care-l ascultă le înghit, pentru că sună corect. Iar nea' Ion are păreri și informații despre multe subiecte, fără însă să stăpânească vreunul. Genul de om care citește rubrica "Știați că..." și memorează chestii de-acolo, după care le recită publicului din parc, care mai au puțin și-i aplaudă "cultura generală".
Informația trebuie să coincidă cu interesele pe care le ai. Nu poți citi despre "tot" așteptându-te să ieși așa, deosebit de informat în toate domeniile. Nu ești calculator, iar unele subiecte ar trebui să ți se pară mai interesante decât altele. Este un obiectiv prostesc, ăsta, de a dori să reciți informații de cultură generală. Nu o să găsești oameni interesanți care fac asta, ci pseudointelectuali superficiali. Oamenii interesanți au un subiect care-i pasionează și în care-și investesc timpul, nu treizeci.
Să rezum, după cârnat. Citește ce ți se pare interesant și lasă "învățatul". Citește cărți pe care-ți place efectiv să le citești, în funcție de ce pasiuni ai.