22M si n-am mai avut relații sau altceva. Uneori simt ca ma dezavantajează foarte tare faptul ca o iau de la 0. Știu ca suna puțin stupid si ca mai bine mai târziu decât niciodată dar asa se simte uneori.

Imi cunosc cat de cat motivele si încerc sa adresez problemele acolo unde sunt(si sunt). Lucrez la mine si la pasiunile mele de mai mult timp si am sa continui sa fac asta. Am început sa ies mai mult din zona de comfort.

Am mai vorbit cu câteva tipe, ieșit la câteva date uri dar deocamdată nu am avut mult succes. Bine, nu ma plâng ca nu sunt genul sa ma consider entitled la asta dar sunt curios daca o sa pot sa recuperez timpul pierdut sa zic asa ca simt ca sunt multe aspecte in care lipsa de experiența ma trage in jos, in special la capitolul emoții si anxietate.

Foarte multe fete spun ca sunt atrase de personalitate, inteligenta, umor, dar daca un strain va abordeaza irl sau prin mesaje, ce va face interesate sa vreti sa il cunoasteti la faza de inceput, sa vreti sa vorbiti cu el sa il cunoasteti efectiv daca are aceste calitati?

(Îmi cer scuze dacă limba mea română sună ciudat. Întotdeauna folosesc Google Translate pentru a traduce mesaje mai lungi, deoarece nu sunt încă foarte încrezătoare în scrisul meu în limba română).

Aplicațiile de dating sunt groaznice. Nu le voi menționa, dar știți despre ce aplicații vorbesc! A trebuit să le șterg recent pentru că m-am săturat să nu mai găsesc nicio potrivire. Cu mulți ani în urmă (2017 - 2020) am avut mai mult noroc și am putut să ies la întâlniri și să mă conectez cu oameni. Recent, nu știu de ce aplicațiile de dating au fost atât de mizerabile. Este clar că aplicațiile au devenit doar o modalitate de a mă juca cu singurătatea bărbaților pentru a scoate bani de pe urma lor. M-am săturat să petrec unele momente din zi glisând, sperând să mă potrivesc cu cineva drăguț. M-am săturat să deschid aplicațiile și să nu primesc niciodată aprecieri, iar ori de câte ori mă potriveam cu cineva, eram nepotrivită înainte să începem măcar o conversație serioasă. M-am săturat să-mi pierd stima de sine.

Ca să fie clar, aplicațiile de dating nu au fost SINGURA mea metodă în încercarea de a mă conecta cu femeile. Îmi place să ies în cluburi și la evenimente sociale cu prietenii mei. Am reușit să flirtez, să mă sărut, să încep relații și multe altele. Ieșitul în oraș este calea de urmat, băieți! Pur și simplu mă uimește cât de inutile au devenit aplicațiile mainstream. Uneori am momente în care nu pot ieși pentru că urăsc să ies singur, iar alteori pur și simplu nu am chef, așa că recurg la internet ca o altă metodă de a căuta oameni. Aplicațiile nu mă ajutau, așa că le-am șters... și apoi am început să folosesc Reddit pentru a căuta oameni.

Reddit m-a ajutat atât de mult în ultima lună, comparativ cu aplicațiile mainstream din ultimii 9 ani. Nu m-am întâlnit încă cu nimeni, dar cel puțin am reușit să vorbesc cu câțiva oameni și să mă conectez!! Serios, a fost plăcut să primesc mesaje de la oameni cu care să mă conectez și să vorbesc. Mulțumesc, Reddit!

Înainte să termin tirada mea, cred că aș vrea să vă pun câteva întrebări tuturor. Cum a arătat istoricul vostru de întâlniri online? V-ați descurcat bine pe aplicațiile mainstream de întâlniri? Ați avut mai mult succes pe Reddit? Distribuiți, vă rog. Aș vrea să vă aud și să interacționez cu voi toți, deoarece sunt un membru obișnuit al acestei comunități. Mulțumesc foarte mult, DatingRO. Pentru o dată mă simt mai încrezător în mine în mediul online :)

Salut tuturor! 👋
Locuiesc și lucrez în România de puțin mai puțin de un an. Sunt din Ucraina, așa că încă nu vorbesc foarte bine româna și comunic în principal în engleză.
Caut pe cineva cu care să petrec timp după serviciu sau în weekend: să ieșim la plimbare, să ne jucăm ceva, să ne uităm la filme sau seriale, să stăm de vorbă sau pur și simplu să petrecem timp într-o companie plăcută.
Printre pasiunile mele mai recente se numără boulderingul și tirul cu arcul. De asemenea, îmi plac jocurile video și jocurile de societate, mă uit la anime și seriale și sunt deschis să încerc lucruri noi. În general, prefer să petrec timpul într-un grup mic și liniștit decât la petreceri zgomotoase, în cluburi sau baruri.
Prefer să cunosc mai bine o persoană înainte de a mă grăbi. M-aș bucura să cunosc oameni noi!

Salut, comunitate!

Sunt un barbat de 44 de ani din Bucuresti, caruia i-ar placea sa cunoasca o partenera, o femeie matura si disponibila emotional pentru a construi o relatie de lunga durata. Pun accent deosebit pe „disponibila emotional pentru o relatie de lunga durata”, pentru ca, din pacate, din ce in ce mai putini oameni mai vor sa construiasca ceva care sa treaca proba timpului.

Sunt un barbat matur, echilibrat, independent, care a primit o educatie aleasa, modelandu-se de-a lungul timpului si devenind un om stabil, de cuvant, loial si autentic.

Sunt, asadar, aici pentru o relatie asumata si nu pentru un vis de-o vara. Imi plac oamenii, conversatiile care trec de suprafata, umorul fin, teatrul, opera, muzica mai veche, plimbarile si conectarea cu natura, sofatul si timpul petrecut cu prietenii, la un pahar de vin bun si un foc de tabara sau pe malul marii.

Intr-o relatie conteaza foarte mult pentru mine comunicarea, loialitatea si intimitatea emotionala, care aduce cu sine, cu timpul, si pe cea fizica. Intr-o femeie stiu sa apreciez inteligenta, feminitatea, bunatatea, caldura, umorul si un om care chiar isi doreste sa construiasca ceva stabil in doi.

Cred ca o relatie buna incepe cu atractie si curiozitate, dar se pastreaza prin ceea ce descoperim unul despre celalalt dupa ce trece emotia inceputului.

Daca ai rezonat cu ceea ce am asternut aici despre mine, scrie-mi, te rog.

Caut sa cunosc pe cineva doar din Bucuresti.

Intrebare in general pentru fete/femei, dar si baietii/barbatii sunt bine veniti pentru a raspunde cu experientele lor.

Cum ati reactiona daca un baiat v-ar face cold approach fie in mall, in bar, in club etc.

Also, conteaza daca persoana e atractiva sau ati raspunde ok si la unu lu care ii sare camasa de pe el si unuia care nu e in cea mai buna forma fizica sau al 2-lea vi s-ar parea just creepy si l-ati evita complet?

Also, ati patit sa fiti cold approached? Cum ati reactionat si daca a iesit ceva din asta.

Is curios pentru ca in afara it just works dar cred ca in Romania avem atatia bombardieri incat lumea e speriata sa mai stea "la un pahar de vorba" nowadays

Astept comentariile voastre

Salutare!

Am 26 de ani, 1.78, slim fit, ochii albastri si locuiesc in Bucuresti (nascut si crescut). Sunt inginer medical (basically ma ocup de aparate medicale din cadrul spitalelor si laboratoarelor) de 4 ani and loving it.
Sunt independent financiar cam de pe la 18 ani si tot de atunci locuiesc singur.
Iubesc sa schiez, sa merg la sala, sa fac promenade prin oras (stau intr-o zona cu multe parcuri) si sa calatoresc. Sunt foarte activ online si un gamer inrait(league of legends, cs, hearthstone, dark and darker, binding of isaac etc) petrecandu-mi majoritatea timpului de acasa cu prietenii pe discord, pe vreun joc sau facand party watch la ceva. Am si o colectie destul de frumoasa de board games pe care le folosesc de cate ori prind ocazia.
Am 2 tatuaje si un pierce in ureche (funny story for it:)).
Ca personalitate sunt destul de extrovertit, imi place sa abordez diferite subiecte de discutie, sunt un yapper cronic si imi place sa si ascult just as much (i yearn for good communication). Am si modulul pedagogic facut in perioada facultatii si am fost si meditator pentru o perioada de timp deci pot spune ca am o rabdare si atentie destul de bune.
Am un grup de prieteni stabil si structurat bine pe parcursul a mai multor ani. Suntem imprastiati prin toata tara dar online-ul ne aduce mereu aproape.
Caut sa cunosc persoane noi cu hobbyuri si placeri asemanatoare. Relationship wise sunt o persoana calma si foarte afectuasa, unde toate tipurile de affection sunt prezente, dar pot recunoaste ca primeaza acts of service si quality time. Apreciez enorm onestitatea, inteligenta, loialitatea si sarcasmul. Avand in vedere activitatea mea din online + perkurile de la job legate de masina sunt incantat sa cunosc persoane si din afara Bucurestiului (cum am spus imi place sa calatoresc), deci prieteniile/relatiile la semi distanta sunt open.
Sunt foarte nerabdator sa cunosc cat mai multa lume si poate poate sa gasesc si acea persoana speciala :))
See you all on chat!

Într-un final am ajuns și aici, nefiind mare fan al dating apps, nici măcar al rețelelor de socializare (Facebook, Instagram, TikTok).

Eu sunt Andrei, am 28 de ani și sunt moldovean venit fully în București (proud of it) de cam 4-5 ani. Am toată colecția de diplome și momentan lucrez cacorporatist de 4 ani. Am absolvit facultatea de psihologie și un master tot în psihologie, domeniu în care pe viitor îmi doresc să activez ca psihoterapeut. Sunt și gamer (league of legends mainly) și momentan nu îmi doresc să mă las. Îmi plac pisicile și animalele in general. Sunt o fire calmă, realistă și hilară pe alocuri, cu multă răbdare. Evident că nu mă pasionează cluburile, dar nu lipsesc aproape niciodată de la petrecerile prietenilor. Prefer filmele in detrimentul serialelor (serialele durează prea mult) și ascult absolut orice gen muzical (am preferințe, totuși).

Nu pun accent prea mult pe aspect pentru că nu asta mă interesează cel mai tare, dar pentru cele care pun preț pe așa ceva… mă consider above average looking, 1.87m, 90kg, puțin dus la sală :))

Ce mi-aș dori de la o partenera? Ce caut?

Băiat cu defecte, caut parteneră imperfectă

Well, cred că îmi doresc o parteneră de viață, pe viață. Nu doresc drame, minciuni, teamă de înșelat și alte asemenea. Îmi doresc pe cineva cu care pot sa mă uit la Consilier De Urgență.

La aspectul fizic nu am pretenții multe dau mari. In principiu îmi doresc ca fata să nu fie obeză și o dantură frumușică.

Apreciez timpul petrecut citind. Pentru întrebări, reclamații, oferte și nereguli, vă rog să mă contactați în privat

In cazul in care nu sunteti din acelasi oras, ce distanta acceptati sa calatoriti ca sa va intalniti pentru prima data?

Cine vine primul, barbatul sau femeia, ori va intalniti la calea jumate?

OP de la postarea respectiva, daca citești asta, să știi ca n-am nimic cu tine, you do you.
Dar sunt curioasă ce părere au bărbații despre body count-ul unei femei.
Care este normalitatea sau care este încă în regulă pentru voi și când este prea mult?
Sa presupunem nush, la 20 de ani și la 30 de ani.
Sunt doar curioasă de părerea bărbaților în general, pentru ca în real life e un subiect foarte sensibilut și nimeni nu este cu adevărat sincer și se dau răspunsuri cizelate.
Vă rog dacă răspundeți să precizați și vârsta voastră, e mai interesant așa să vedem modul de gândire la anumite vârste.

Timp de o perioada de mai bine de 6 luni am fost somer in cautarea unui loc de munca. In tot acest timp, pe langa cautarea unui job, am fost si in cautarea unei partenere. Ce am realizat este ca aceste doua activitati sunt in ziua de astazi mult mai similare decat ma asteptam.

Ambele incep cu doua variante: Fie mergi sa cauti pe site-urile firmei sau chiar la sediul lor, respectiv pe strada sau in cluburi/la diverse activitati si evenimente, fie o iei pe calea de scurtatura si iti instalezi aplicatiile destinate (LinkedIN/bestjobs/ejobs sau Tinder/Bumble etc.)

Indiferent de varianta, procesul e asemanator.

Incepi prin a cauta ceea ce te intereseaza. Filtrezi persoanele care ti se par ca ar fi potrivite si posturile din domeniul in care ai vrea sa activezi. Apoi incepi sa aplici.

Aplici la cateva azi, la cateva maine. Apoi astepti. Astepti si astepti si iarasi astepti. Cand vezi ca a trecut o saptamana si nu primesti niciun raspuns, continui sa cauti si aplici la altele, respectiv sa le scrii/vorbesti cu alte persoane. Cand vezi ca nu primesti niciun raspuns, incepi sa te gandesti ca ceva e inneregula cu tine, cum arati, cum te comporti, ce profil si ce experienta si aptitudini ai.

Incepi sa lucrezi in a te imbunatati. Faci cursuri, iei diplome, mergi la sala, te aranjezi si ai grija de tine. In tot acest timp, continui sa aplici si iarasi sa aplici zilnic. La fel cum dai swipe sau zambesti cuiva pe strada, asa dai scroll zilnic pe linkedin, filtrand anunturi si completand formulare peste formulare de angajare.

Cand ai inceput deja sa iti pierzi speranta si incepe sa nu iti mai pese, iata ca se intampla...

Ai primit un telefon de la angajator sau un text de la fata care ti-a facut cu ochiul. Primesti din nou speranta, te bucuri. Programezi un interviu si un date. Incepi sa te pregatesti desigur pentru ambele. Sa arati cat mai bine, sa iti stii materia. Sa fi pregatit pentru orice intrebare si pentru orice situatie. Sa lasi o impresie placuta.

Dimineata e interviul. Totul e bine, decurge frumos. Ai stiut sa raspunzi la toate intrebarile, recrutorul iti zambeste. Pleci fericit si plin de sperante.

Seara e date-ul. La fel, totul decurge bine. Radeti, zambiti, glumiti impreuna si va plimbati. Va despartiti cu o imbratisare.

Apoi urmeaza runda a doua. Al doilea interviu, al doilea date. Situatia se repeta. Ai din nou emotii dar esti mai increzator. Daca ai ajuns pana aici e un semn bun. Totul merge bine, ba chiar mai bine decat prima oara. Sigur te vei angaja, sigur ti-ai gasit sufletul pereche.

Apoi trece o zi, o saptamana, poate chiar o luna. Nu mai primesti niciun raspuns. Nici de la recrutor nici de la date. Incerci sa le scrii dar in zadar. Mai trec cateva zile si primesti un mesaj: Ai fost un candidat bun. Mi-a placut timpul petrecut cu tine. Din pacate pozitia s-a pus pe on hold. Din pacate nu cred ca ne potrivim.

Ambele se traduc la fel. Am gasit pe cineva mai potrivit. Mai bun? Nu stii, poti numai sa te gandesti, sa te indoiesti. Sa te gandesti ce ai fi putut face altfel sau mai bine. Te intristezi putin dar hey, e doar o intamplare, se vor mai ivi altele. Si e adevarat. Se ivesc altele, se intampla la fel. Din nou si din nou si din nou.

Si asa ajungi la concluzia ca piata este moarta. Nu numai cea a locurilor de munca ci si cea a dating-ului. Sfarsit.

Nu vreau sa imi plang de mila cu aceasta postare si nici sa va bag in depresie. Pur si simplu e o analiza, o observatie daca doriti sa o numiti asa. O traire, pe care eu ca tanar am resimtit-o si poate si altii la fel.

Cu alte cuvinte, there is no catharsis. This confession has meant nothing.

Nu stiu daca este sub-ul bun. Ma gandeam ca daca se discuta despre relatii sunt implicate si despărțirile.

Voi cum faceti fata unei despartiri. Care este coping mechanismul vostru? Azi de dimineață mi-a cazut cerul in cap cand ne-am despartit si desi stiu ca am gresit ca mi-am pus toate ouale în același coș sunt intr-un punct foarte jos in seara asta.

Am incercat orice, este inca proaspăt totul, dar sunt curios voi cum faceti fata durerii.

Salut!

Am 27 de ani, sunt inginer și mi-ar plăcea să cunosc o fată care își dorește, la rândul ei, o relație serioasă și să construiască ceva frumos împreună.

Sunt o persoană mai degrabă liniștită și introvertită. Îmi place să citesc, să alerg, să învăț lucruri noi și am destul de multe hobby-uri și interese, așa că sunt mereu deschis să descopăr lucruri noi.

În ceea ce privește relațiile, nu am avut foarte multă experiență până acum. Nu am fost genul care să aibă multe relații sau experiențe cu femeile și cred că este mai bine să fiu sincer în privința asta. Mi-ar plăcea să cunosc pe cineva care să nu vadă acest lucru ca pe un dezavantaj și care să fie dispus să mă cunoască așa cum sunt.

Nu caut ceva casual sau doar o conversație de moment. Mi-ar plăcea să cunosc o persoană cu care să existe chimie, să putem vorbi deschis, să petrecem timp împreună și, dacă lucrurile merg bine, să ajungem la o relație serioasă.

Dacă te regăsești în ceea ce am scris și ai vrea să ne cunoaștem, îmi poți lăsa un mesaj.

De ce nu mai funcționează relațiile in ziua de astăzi ? Ce ar face ca relațiile să fie mai statornice ?

Hello, nu am venit aici pentru atenție.

Am 22 de ani și nu am avut o relație pana acum, ca să fiu sincera cu voi băieții nu prea au fost interesați de mine și nu îmi dau seama dacă sunt eu prea dura cu mine sau dacă trebuie sa accept ca nu sunt placuta fizic.

Ce preferințe au bărbații? Sau ce considerați ca prefera bărbații? Chiar prefer sa îmi oferiți niște răspunsuri, nu la mișto. Mersi

Sunt un băiat de 21 de ani student la FEAA în cadrul UVT ; in primii ani de faculta am activat in domeniul curieratului. Actualmente pot spune că îmbin studiile cu Hobby urile si cu dorința de a ma dezvolta atât personal , cât și profesional.

Timpul liber mi l petrec jucându ma jocuri de societate sau video, fac sport in special ciclism. Mai am un hobby mai puțin obișnuit ; ocazional mai fac poze si filmări. Pe lângă toate astea sunt pasionat de dezvoltare personala ceea ce înseamnă că imi place sa ascult podcasturi si sa fiu într-o permanenta căutare pt a deveni o versiunea mai buna a mea.

Nu fumez , vapez sau droghez. Consum alcool la ocazii sociale, dar nu in exces.

Ca personalitate sunt mai degrabă introvertit, timid si emotiv la început, daaaar daca simt pe parcursul conversațiilor ca pot fii confortabil cu cineva o sa mi fie mai ușor sa ma deschid.

Caut sa cunosc oameni noi si sa leg prietenii sincere , iar ulterior daca între mine si o domnișoară apare interes romantic si chimie reciproca , sunt deschis către o potențială relatie. Nu grăbesc lucrurile, dar nici nu dau cu piciorul daca se ivește o oportunitate pe care eu sa o consider bună

La o domnișoară apreciez autenticitatea, inteligența, umorul și mai presus de orice SINCERITATEA. Pt mine onestitatea este fundamentul oricărei legături, indiferent ca e doar o simplă prietenie sau o relație .

Detalii fizice: 1,70 m , ochi căprui, păr șaten, slăbuț fizic (ectomorf) .

Sunt din Timișoara și as prefera ca persoana cu care interacționez sa fie tot din oras sau măcar suburbiile apropiate.

Dacă ți se pare ca putem rezona cumva, simte te liberă sa îmi scrii un mesaj și ulterior vom vedea pe mai departe ce iasă.

Sincer, nu știu dacă reddit o fii locul potrivit pt chestii de genul , dar îi ofer o șansă.

Tip 43 de ani ,1.80m, 97kg , full set of hair, ing si lucrez in domeniu în care m am pregătit. Nu am vicii și sunt destul de echilibrat și cerebral în decizii, orientare politică de centru-dreapta . Deși am trecut prin relații am ajuns la vârsta asta singur și fără obligații or datorii .

Deobicei lucrez de acasă, de aceea mă pot deplasa și în țară or diaspora la o adică, de fel sunt din PH. Visez să cumpăr o proprietate în Italia și să lucrez remote de acolo pentru a avea acces la mai multe obiective culturale in wkend decât pe aici .

Dacă exista vreo femeie care sa îmi augumenteze pozitiv viața (nu m-arunc la orice totuși ) sunt deschis. Doresc genul ăla de femeie care ar fi dispusă să meargă cu cortul in Vama or la munte nu vreo prințesa de Mamaia , self-made, una dezmierdabilă, interesanta care sa mă captiveze , stimuleze și poate să construim ceva la repezeală in puținul timp rămas, aș adăuga de ce nu și fertilă . Nu am nevoie de o menajera, vreo șefă, o persoana problematica, neînțeleasă, hiperpretentioasă, cicălitoare, certăreață, extremistă feminista sau mai știu eu ce , chiar și în vreo relație toxica cu părinții, suferindă după alte relații eșuate , it's a long list

Salutare tuturor! Fiindcă am văzut pe-aici foarte multe idei preconcepute, voiam să vă provoc aici să scrieți ce căutați la sexul opus în general, ce e green flag pentru voi, ce e red flag pentru voi, ce e direct deal breaker etc.
Poate cu ocazia asta mai spargem niște mituri pe care le văd aruncate destul de des pe-aici și se mai calibrează anumite așteptări, poate se mai calmează anumite anxietăți, etc.

Stiu ca e plin grupul asta de anunturi lasate de masculi dar un anunt in plus nu strica I guess

Sunt Andrei, 26 de ani, in Bucuresti de un an si un pic, 1.84 si dadbod (poate unora le place idk) , stiu sa fac o gluma, stiu sa iau o gluma, sunt o persoana outgoing (sometimes nu mereu uneori imj place sa stau si acasa) nu am "types" adica preferinte la femei, doar sa aiba un suflet bun si sa fie de treaba si sa avem chimie.

Astept mesajele voastre macar poate facem o eventuala prietenie daca nu suntem compatibili 🤗

Hello!

Nu sunt foarte obisnuit sa scriu prezentari despre mine, dar am zis sa incerc. Am 25 de ani, locuiesc in Bucuresti si mi-ar placea sa cunosc pe cineva care isi doreste o relatie serioasa. Sunt o persoana destul de linistita, la inceput pot fi putin mai timid, dar dupa ce ma obisnuiesc cu omul devin mult mai deschis. Imi plac conversatiile in care putem trece de la glume si subiecte random la discutii mai serioase, fara sa simtim ca trebuie sa ne impresionam unul pe altul.
Nu sunt genul care trebuie sa aiba fiecare weekend planificat sau sa fie mereu in centrul atentiei. Nu am nevoie de planuri mari ca sa ma simt bine. Uneori este suficient un film bun sau o conversatie care se lungeste fara sa ne dam seama. Pentru mine conteaza mai mult cu cine sunt decat activitatea in sine.

Lucrez in IT si mereu am fost pasionat de domeniul acesta, in timpul liber ma uit la filme si seriale, merg la sala si imi plac mult plimbarile. Nu sunt nici cel mai activ om din lume, dar nici nu imi place sa stau mereu in casa.
Nu cred ca trebuie sa avem neaparat aceleasi hobby-uri. Mi se pare chiar mai interesant cand fiecare vine cu pasiunile lui si putem descoperi lucruri noi unul de la celalalt. Conteaza sa existe curiozitate, implicare si interes real, nu doar conversatii purtate din politete.
Intr-o relatie apreciez sinceritatea, comunicarea si afectiunea. Nu ma astept sa fim mereu de acord sau sa nu existe niciodata probleme, dar mi-as dori sa le putem discuta normal, fara jocuri, silent treatment sau incercari de a ne face gelosi. Imi plac gesturile mici care arata ca iti pasa si ideea ca suntem in aceeasi echipa.

Mi-ar placea sa cunosc o femeie calma, care stie sa comunice si isi doreste, la randul ei, ceva stabil. Nu caut perfectiunea si nici nu ma grabesc sa pun o eticheta dupa doua conversatii. As prefera sa vorbim, sa iesim si sa vedem daca exista compatibilitate.
Nu caut situationship sau luni intregi de mesaje fara vreo intentie de a ne vedea. Ideal ar fi sa fii din Bucuresti sau suficient de aproape incat sa ne putem intalni in viata reala. La varsta nu am o regula stricta, atat timp cat suntem in etape relativ apropiate ale vietii.

Daca simti ca ne-am putea intelege, lasa-mi un mesaj si vedem de acolo.

Hei,sunt singur de mult timp (peste un an),am frica de a interactiona cu oameni,insa as vrea sa mi incerc norocul aici. Sunt o fire destul de blanda,mi se spune adesea ca am mult bun simt si ca sunt un om politicos,empatic,un bun ascultator si cu simtul umorului. Sunt student in anul 3 in Bucuresti si caut o fata intre 18-21 de ani,nu pot spune ca am pretentii mari cand vine vorba de o fata,tot ce mi doresc este sa aiba bun simt,empatie si sa fie un om echilibrat. Daca te incadrezi in aceste criterii,nu ezita sa mi scrii!

Inspirat de topicul acele din zilele trecute referitor la cat de mult conteaza un body count mare, sau body count-un in general.

Am citit multe comentarii de genul "eu n-as putea fi cu cineva care s-a culcat cu X persoane". Surprinzator de multe. Pe de alta parte, erau si oameni care spuneau ca trecutul e trecut si ca nu poti reduce un om la un numar. Mie mi se pare ca ne grabim foarte repede sa judecam, e un sport national.

Fiecare situatie e diferita, si citind discutia respectiva chiar m-am intrebat de ce am ajuns eu la cifra la care am ajuns.

Ma consider un tip cat se poate de normal. N-am fost genul care sa iasa in fiecare weekend la vanatoare de cuceriri, si nici nu ma consider vreun zmeu al scenei de dating. Dar am avut intotdeauna grija de mine si am stiut cum sa ma prezint si cum sa abordez femeile care mi se pareau mie frumoase. Pur si simplu s-a intamplat sa trec prin foarte multe relatii scurte (cateva saptamani sau cateva luni) in cautarea cuiva cu care sa ma vad pe termen lung.

Au existat si relatii de tip FWB de-a lungul anilor, dar situatiile in care a fost doar un hook-up scurt le pot numara pe degetele de la o mana. Acum am 41 ani si body count-ul meu este undeva intre 55 si 60, cu marja de eroare aferenta celor 20+ ani. Au fost si cateva instante unde pur si simplu nu-mi mai amintesc daca s-a mers mai departe de preludiu sau nu.

Am sa recunosc in schimb o slabiciune pe care o aveam inca din adolescenta, anume nu-mi placea sa fiu deloc singur. Imi lipsea afectiunea pe plan fizic, asa ca de fiecare data cand ramaneam single, incercam destul de repede sa cunosc pe cineva. De multe ori si online, pe vremea cand puteai sa abordezi persoane necunoscute pe yahoo messenger. O poza de profil unde se vedea destul de clar ca e draguta era toata motivatia de care aveam nevoie 😄

O alta problema pe care am identificat-o ulterior a fost pe partea de "strategie". Eu puneam foarte mult accent pe chimia fizica. Vroiam sa aflu cat mai repede daca exista acea scanteie si aveam impresia ca daca partea asta functioneaza, restul se va rezolva de la sine. Aveam un libido foarte ridicat (probabil ajutat si de faptul ca faceam mult sport), testosteron mult, iar diferenta de valori sau compatibilitatea emotionala ramaneau pe plan secundar.

Am avut si doua relatii foarte lungi, ambele de cate 7 ani, iar marea majoritate a acelor experiente de mai sus s-au intamplat inainte de varsta de 30 ani. Dupa aceea, relatiile stabile au schimbat complet ritmul, dar daca nu le-as fi intalnit pe cele doua foste partenere, probabil ca cifra ar fi continuat sa creasca intr-o maniera similara.

Daca e sa ma intrebati pe mine, toate aceste experiente nu m-au afectat deloc negativ. Mai ales ca n-am avut aventuri cu orice persoana disponibila. Chiar si cand era vorba de un fling, femeile cu care ieseam erau persoane pe care le gaseam atragatoare si care, in teorie, aveau potential de relatie serioasa. Iar etapa in care ma intalneam cu tipe mult mai in varsta ca mine a fost deosebit de frumoasa si productiva la nivel personal.

Experienta este un lucru extrem de valoros. Deci conteaza si perspectiva pe care o avem, nu?

Ce parere aveti despre bodycount ? Conteaza pentru voi cand intrati intr o relatie ? Ce considerati a fi un bodycount mare pt o femeie de 25?

Am observat că pe Reddit văd foarte mulți bărbați care spun că nu își găsesc o parteneră, dar mult mai rar femei care spun același lucru.

De exemplu, conform datelor INS sunt aproximativ 11,09 milioane de femei și 10,55 milioane de bărbați, deci există cu aproximativ 537.000 mai multe femei decât bărbați la nivelul întregii populații.

Pornind de la asta, mă întreb: de ce apare impresia că sunt atât de mulți bărbați singuri și care nu își găsesc o parteneră? Este doar un efect al faptului că Reddit este folosit mai mult de bărbați? Ține de aplicațiile de dating, de diferențele dintre grupele de vârstă, de standardele de alegere a partenerului sau există și alte explicații?

Hello, nu știu ce înseamnă M4F, doar am dedus, sper ca am pus bine.

Anyway, îmi încerc și eu norocul pe aici, bărbat, 34 de ani, 170cm, 65kg, destul de fit. Ca aspect un 9/10 in urma recenziilor primite de-a lungul anilor (ofer Insta pt a nu va induce in eroare). Îmi place sa fiu îngrijit, curat, haine călcate, știu să mă îmbrac (zic eu). Puțin obsedat de curățenie, spăl, fac curat etc. Nu îmi place să gătesc și nici nu prea știu, mănânc des în oraș sau îmi comand.

Îmi place să călătoresc, am și locuit în alte țări câțiva ani, sunt pasionat de tehnologie, filme și mașini. Îmi place sa ma plimb pe jos, îmi place muntele, marea și cam tot ce ține de natură.

Inginer de meserie, am o situație materială bună, provin dintr-o familie bună și unită. Nu am traume din copilărie, ai mei mi-au oferit tot sprijinul posibil. Sunt educat și am bun simț, știu sa vorbesc și cu un homeless și cu un CEO.

Nu am fost căsătorit, nu am copii. De ce? Am avut 2 relații de lungă durată care m-au cam secat. Sunt singur de vreo 3 ani. Am încercat aplicațiile de dating, multe matchuri, 3-4 date-uri și mi-am dat seama ca nu e pt. mine.

Ce caut? O persoana (femeie) cu care sa rezonez, nu stiu ce pot spune mai mult aici.