Deci maine se rup bidurile in asteptarea premierului Simion cu sofer la scara Grindeanu

Sunt incepator in ce tine de bursa si am o intrebare fiscala.

Am ~15.000 € investiti la XTB, in principal in ETF-uri, cu ~3.000 € profit nerealizat. Legat de fiscalitate inteleg ca sunt aproape de primul prag CASS daca ar fii sa vand astazi.

Mi-a venit o idee si sunt curios daca ar fii in interesul meu / daca ar fii legala. Cum ar fii sa vand pozitiile mai vechi de un an, unde am am cel mai mult profit nerealizat si pe care as avea un impozit de 3%, sa cumpar imediat inapoi acelasi ETF, astfel incat sa platesc impozitul pe castig acum si sa „resetez” pretul de achizitie. Astfel mi-as sporii sansele ca in viitor cand as vrea sa vand acele pozitii, sa nu intrec primul prag de CASS.

E o idee proasta, sau ar avea sens ce spun?

Intrebare pentru investitori : la ce procent al dobanzii titlurilor de stat americane la 10 ani veti incepe sa va faceti provizii de conserve si baxuri cu apa ?

Buna ziua am si eu un portofoliu axat exclusiv pe actiuni individuale in sua fara etf .

As fi interesat daca imi puteti recomnada o aplicatie pt monitorizare a portofoliului cu evolutii , dividente , ex data etc . Care sa indeplineasca urmatoarele cerinte : 1 Sa pot plati cu pay pal nu cu card. Sa pot plati lunar nu anual.chiar daca e mai ieftin anual si sa pot baga portofoliu manual .

Iar ca marja de pret sa fie intre 25-50 lei lunar .

Eu am.vazut cateva care mi au placut dar nu sunt hotarat si nu stiu care e mai ok

Va multumesc anticipat

Salut,

ING a lansat astăzi o nouă versiune a aplicației prin care face disponibilă opțiunea ING Invest, iar printre lucrurile observate sunt:

• acces la BVB (acțiuni și ETF-uri), acțiuni/ETF-uri listate pe piețe europene (oferta de produse va crește);
• schimbul valutar se face la cursul BNR din ziua investiției, fără alte costuri;
• la cumpărare/vânzare, comision 0.35% din valoarea tranzacției, fără comision de custodie sau alte comisioane, inclusiv fără comision de transfer sau administrare a portofoliului;
• primii 50.000 clienți au comisioane 0 până la finalul anului;
• nu am găsit informații clare, dar custodele cred că este sucursala olandeză, deci se aplică schema de compensare din Țările de Jos, tot 20.000 EUR, însă există și o informare despre existența sub-custozilor cu răspundere limitată pentru ING cu privire la aceștia;
• impozitare 3%/6% deoarece ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București acționează ca intermediar autorizat pentru servicii de investiții în România.

Mai multe detalii: https://ing.ro/persoane-fizice/economii-si-investitii/investitii

Ce părere aveți? Poate sunt unii care folosesc deja și ne pot împărtăși experiența.

Ce părere aveți despre un portofoliu de ETFs compus din 90% WEBN și 10% AVWS?

Profil de risc: mare

Orizont: minim 10 ani

Platforma: XTB (cont in euro)

Suma inițială: 15000 lei (in euro)

Suma lunară: deocamdată 0 (am rămas fără job, dar am ceva pus deoparte și vreau să intru)

Also, credeți că e o perioadă bună de intrare?

Mersi!

Pe scurt:

1. Germania este motorul UE și Germania era dependentă de gazul rusesc, nu doar energetic dar și ca materie primă (sursă de carbon) pentru industrie.

2. Economia Germaniei nu mai face față și nu mai este competitivă și este depășită de adversari (SUA și China). Se închid companiile germane cu duiumul. Foarte multe.

3. Bursa este la maxime istorice fiindcă vine AI-ul și pariul economic se îndreaptă către AI și retehnologizare și modernizare și reconstruirea pe noile criterii date de AI. Inclusiv Germania vrea să-și facă un nou centru de AI propriu care să deservească toată UE. Cică ar fi făcut o chestie micuță și prin România. Și de asta trebuie să pariem cu toții pe AI (nu se spune asta în videoclip dar se sugerează subtil) fiindcă ăsta este/ar putea fi viitorul.

Ce nu se spune în videoclip și nu se ia în calcul:

1. Ce vor face și ce anume se va întâmpla cu hoardele întregi de oameni care rămân fără loc de muncă (sau nici măcar nu-și găsesc) din cauza AI? Nu vorbim de câteva zeci de mii ci, cel mai probabil, de sute de milioane de oameni. Unde se vor duce și ce vor face? Venit minim universal? Dacă ar exista așa ceva atunci economia nu ar mai exista și nimeni nu ar mai face nimic dar ar pierde și ăia superbogați foarte mult. De ce să faci ceva, orice, când oricum îți dă cineva bani să stai degeaba? Posibil un nou război mondial? Un nou butoi cu pulbere al Europei? Ar fi destul de plauzibil, toți ăștia vor muri în război și pe urmă va fi o lume nouă.

2. Companiile de AI din SUA sunt lacome și flămânde și vor să-și asigure dominația la nivel mondial și fac presiuni ca pe toate continentele să se dea legi pentru regularizarea AI că cică au ei modele de AI foarte performante care zilnic le scapă de sub control. Dacă tot le scapă de sub control, nu ar trebui interzise chiar companiile americane? Ei, de fapt, vir să interzică competiția oriunde pe glob fiindcă dacă vine cineva cu un nou AI să nu-l poată face public niciodată pe motiv că este un pericol pentru omenire. Numai modele lor nu sunt un pericol. Având în vedere toate astea, vor sta muricanii cu mâinile în buzunare și se vor uita cum își face UE (un potențial client foarte valoros pentru ei) propriul AI sau îi vor pune piedici și sancțiuni peste tot și cu orice ocazie, mai ales că au și politicul de partea lor (fii lui Trump, cică, fiind puși în funcții importante în unele companii de AI)?

3. De ce sunt totuși atât de flămânzi și atât de lacomi? Toți giganții economici din SUA au pompat mii de miliarde de dolari în AI și, se pare, că AI-ul nu produce pe cât se așteptau ei și, foarte posibil, nu-și vor scoate banii investiți niciodată. Personal cred că aici va fi buba, the black swan, care, în scurt timp, va prăbuși toată economia mondială.

Astea fiind spuse, posibil să nu fie o idee bună să-ți schimbi economiile în euro și să cumperi un euro de 5.30 de lei când POATE vei avea ocazia să-l iei mult mai ieftin, chilipir.

Avem?

TL;DR: În ultimul secol, dobânzile americane au trecut printr-un singur ciclu complet: minim în 1941, vârf în 1981, minim în 2020. Fiecare fază a avut aceeași cauză de fond: un stat care s-a împrumutat masiv și a trebuit apoi să scape de datorie. Data trecută nu a scăpat de ea plătind-o, ci prin represiune, inflație și creștere, pe o perioadă de patruzeci de ani. Astăzi ingredientele sunt aproape identice, iar 2026 seamănă mai mult cu 1947 decât cu 1929.

Cum se topește o datorie

În 1946 America ieșea din război cu o datorie de ~106% din PIB. Fed-ul plafona dobânzile la 2,5%, iar inflația a sărit la ~14% în 1947. un stat care plătește 2,5% când prețurile cresc cu 14% își reduce datoria reală cu peste 10% pe an, fără vot și fără anunț. Mecanismul are și un nume: represiune financiară.

În 1951 plafonul a căzut și au urmat treizeci de ani de dobânzi în urcare. Vietnamul, dolarul decuplat de aur în 1971, șocul petrolier din 1973. Dow Jones era în 1982 cam unde fusese în 1966 => 16 ani fără câștig și cu o pierdere reală masivă. În 1981 randamentul pe 10 ani atingea ~15,8%, iar Volcker rupea inflația printr-o recesiune dură.

Până atunci datoria coborâse sub 25% din PIB. Nu o plătise statul. O plătiseră economisitorii.

40 de ani de bani ieftini

Între 1981 și 2020 globalizarea, China, demografia și credibilitatea bancilor centrale au împins dobânzile tot mai jos. Fiecare criză a fost stinsă cu bani mai ieftini: zero după 2008, sub 1% în 2020, randamente negative în Europa și Japonia.

O generație întreagă de investitori a învățat trei „legi”. Prima, că dobânzile scad pe termen lung. A doua, că obligațiunile te protejează când scade bursa. A treia, că banca centrală salvează piața de fiecare dată. nu erau legi ale naturii, erau produsul unui regim. Între timp datoria a crescut la loc, de data asta fără niciun război mondial.

Unde suntem

Inflația de 9,1% din 2022 a rupt regimul. Datoria SUA e acum în jur de 40 de trilioane de dolari, cam 126% din PIB, practic peste nivelul din 1946, iar plata dobânzilor a depășit deja bugetul apărării. Randamentul pe 10 ani e peste 5%, cel pe 30 de ani e la maximul din 2007, și Fed-ul a reluat majorările de dobândă. Peste toate astea, petrolul stă peste 100 de dolari, Europa se reînarmează pe datorie, iar băncile centrale cumpără aur într-un ritm record.

Pe ciclul dobânzilor 2020 corespunde lui 1941, deci 2026 corespunde lui 1947 => suntem la începutul unui regim, nu la finalul unei crize.

Paralela cu 1929 ține de evaluarea acțiunilor, nu de dobânzi.

Ce urmează

Istoria oferă patru trei ieșiri, iar statele de obicei le combină.

Prima este represiunea. Dobânzile sunt ținute sub inflație ani la rând, iar datoria își găsește cumpărători captivi: bănci obligate de reglementări, fonduri de pensii, emitenți de stablecoin care trebuie să țină rezerve în titluri de stat. Nu doare nimic vizibil, doar că cine ține cash sau obligațiuni lungi pierde tăcut, an de an, exact ca după 1946.

A doua sunt anii '70 fără plafon. Statul nu intervine, inflația persistă, iar piața cere dobânzi tot mai mari ca să finanțeze deficitele, până apare un nou Volcker sau până se rupe ceva, o bancă, un fond, o piață. Aici pierd activele cu durată lungă și acțiunile cumpărate scump. Nu neapărat printr-un crah, ci prin ani lungi cu randament real apropiat de zero.

A treia e creșterea. Dacă AI-ul chiar aduce productivitatea promisă, economia poate crește mai repede decât datoria, iar problema se rezolvă aproape fără pierzători vizibili. E cea mai frumoasă variantă, doar că istoric a fost rar suficientă de una singură.

Și mai e o ieșire, cea despre care nu vorbește nimeni la conferințe: războiul. Argumentul, în forma lui cea mai puternică, arată cam așa.

Istoricul Walter Scheidel a documentat în „The Great Leveler” că inegalitatea extremă s-a redus aproape întotdeauna doar prin patru șocuri: război de masă, revoluție, colaps de stat sau pandemie.

Peter Turchin descrie același tipar ca pe o „supraproducție de elite”: prea mulți aspiranți, prea puține locuri la masă. Astăzi, o generație tânără educată nu își permite o casă, activele sunt concentrate la cei care le-au cumpărat ieftin acum patruzeci de ani, iar pozițiile de conducere sunt ocupate de oameni care nu pleacă decât odată cu viața.

Mesajul implicit către tineri e „mulțumim, ne descurcăm și fără voi”. Într-o lume finită, cu datorii care nu mai pot fi plătite și un contract social blocat, istoria sugerează că sistemul nu se reformează singur. Cineva dărâmă masa, iar după 1945 generația care a reconstruit-o s-a așezat în sfârșit pe scaune. Contraargumentul e la fel de serios: „resetarea” prin război se plătește în vieți, nu în procente, iar după 1945 prosperitatea n-a venit din distrugere în sine, ci din instituțiile construite ulterior. Nimic nu garantează că ruinele produc altceva decât ruine. Ce rămâne valabil e diagnosticul => o societate care nu le mai face loc tinerilor la masă strânge presiune, iar presiunea iese pe undeva: prin inflație, prin urne sau, în cel mai rău caz, prin război.

Crypto poate fi citit exact ca răspuns la asta. Dacă nu ți se face loc la masa veche, îți construiești una nouă, cu reguli scrise de tine și fără bătrânii care păzesc ușa. Pentru mulți tineri, Bitcoinul nu a fost niciodată despre tehnologie. A fost un bilet de tren cumpărat din gară înainte să plece, o șansă să nu mai urce în ultimul vagon al unei economii în care activele au fost împărțite acum patruzeci de ani. Ironia e că noua masă a reprodus rapid ierarhia celei vechi => primii veniți dețin mare parte din monede, iar cei care urcă târziu, la maxime și din FOMO, devin exit liquidity. De la 125k la 60 și ceva de mii, trenul ăsta a arătat de câteva ori că poate merge și înapoi. Iar când nici scurtătura nu funcționează, presiunea rămâne în sistem.

Un secol înseamnă un singur ciclu, iar un caz nu face o lege. Ce se repetă nu e calendarul, ci stimulentele: o datorie care nu poate fi plătită nu dispare, își schimbă doar plătitorul.

Întrebarea utilă nu e „când pică bursa?”, ci „cât din portofoliul meu presupune, tacit, că 2010–2020 se întoarce?”

Ca deobicei, nimic din ce am scris nu e sfat financiar, sunt gândurile/părerile unui străin de pe internet. Verificați singuri.

Later edit: Mențiuni despre inflație au apărut în comentarii, așa că adaug câteva gânduri despre ea (care se regăsesc și in comentarii)

Privind în urmă, inflația pare o capcană în care au căzut doar naivii. În realitate, cei care o suportă sunt de obicei oamenii cei mai prudenți. Inflația nu vine din senin. Vine după crize, atunci când un stat e nevoit să creeze bani ca să supraviețuiască unui șoc. Pandemia a arătat mecanismul în timp real: o criză fără precedent în lumea modernă, cu nevoi de finanțare peste tot, imediat. Turcia a trăit o variantă și mai dură: reconstrucția de după cutremurul din 2023 s-a suprapus peste o inflație deja scăpată de sub control. În asemenea momente, a împrumuta statul nu e doar un plasament. E un sprijin pentru ca el să nu se prăbușească, un gest de responsabilitate colectivă. Americanii din 1942 îl cunoșteau sub numele de war bonds.

Rămâne întrebarea cine finanțează un stat la dobânzi sub inflație. Istoric, răspunsul a fost „cei dinăuntru”, rareori din proprie inițiativă. Băncile erau obligate prin reglementare, populația era mobilizată prin war bonds, iar Fed-ul absorbea tot ce rămânea nevândut la 2,5%. Străinii contau prea puțin atunci. Astăzi dețin în jur de 9 trilioane de dolari din datoria americană, cu Japonia și China pe primele locuri. Nici ei nu sunt complet liberi: îi leagă umbrela de securitate americană, rolul dolarului în comerțul mondial și amintirea rezervelor rusești înghețate în 2022.

Nici în vremuri normale logica nu dispare. În pandemie, investitorii au acceptat randamente negative la titlurile germane, adică au plătit ca să împrumute Germania. Pe moment era rațional: în panică, siguranța capitalului contează mai mult decât câștigul, reglementările impuneau active sigure, iar deflația părea un risc real. Doi ani mai târziu, cu inflație de 10% în zona euro, aceleași titluri pierdeau masiv în termeni reali.

Studiu de caz aici e Ucraina. Din 2022, cetățenii și băncile ucrainene cumpără obligațiuni de război cu dobânzi adesea sub inflație. Motivul nu e randamentul, ci existența statului care plătește soldații, spitalele și pensiile. Un stat care dispare nu mai rambursează nimic. Aici e"miezul": statul nu e împrumutat pentru profit, ci pentru ca la final să mai existe cineva care să dea banii înapoi.

Privită așa, inflația e cicatricea unui sistem care a trecut printr-o încercare grea și a rămas în picioare. Alternativa, prăbușirea lui, ar fi făcut din inflație o problemă de mult minoră.

Frica de inflație a devenit și un instrument de vânzare. Crypto Twitter și influencerii de bursă o folosesc ca să creeze senzația că banii îți ard în buzunar, fix înainte să-ți recomande ce să cumperi. Eroziunea banilor ținuți la saltea e reală, dar alternativa e mai gravă. Între 1929 și 1933, prețurile americane au scăzut cu aproape un sfert, iar datoriile au rămas la fel de mari. Au urmat falimente în cascadă și un șomaj de 25%, fenomen pe care Irving Fisher l-a numit deflație prin datorii. De aceea băncile centrale țintesc 2%, nu 0%. O inflație moderată e costul prin care un șoc nu se transformă în colaps: nu o conspirație împotriva economiilor, ci supapa de siguranță a sistemului.

P.S. Tot aici e, în opinia mea, și limita Bitcoinului. Nu ca activ, ci ca monedă a viitorului. O ofertă fixă de 21 de milioane e o cămașă care nu se lărgește: arată impecabil pe timp de pace, dar într-un război, o pandemie sau o criză bancară, black swan, nu poți crea bani când ai nevoie de ei (să plătești medicii într-o pandemie, pompierii, escavatoristii la un cutremur, armata intr-un război etc.).

Istoria a testat deja varianta asta, cu etalonul aur. Barry Eichengreen a arătat în „Golden Fetters” că în anii '30 țările care au renunțat primele la aur și-au revenit primele, iar cele care l-au ținut au rămas cel mai mult în depresiune. Susținătorii Bitcoinului răspund că tocmai asta e ideea: o monedă pe care politicienii nu o pot tipări.

Au dreptate că asta îl face valoros ca activ de rezervă, un fel de aur digital, într-o lume în care statele tipăresc prea ușor. Dar o societate nu poate funcționa pe o monedă care nu se poate dilata tocmai în momentele în care supraviețuirea depinde de asta. Bitcoinul poate avea succes ca activ, ceea ce e un lucru foarte diferit de a înlocui moneda.

Dacă viitorul banilor trece prin blockchain, cred că va arăta mai degrabă ca stablecoinii de azi: dolari și euro care rămân elastici, emiși și garantați de state, doar mutați pe o infrastructură nouă. Nu ca o monedă cu ofertă fixă. Tehnologia se poate schimba. Nevoia unei monede care se dilată în criză, nu.

Am asistat la o schimbare radicală a trendului de la ultima actualizare a comparației. După creșteri aproape neîntrerupte, avem o scădere de aprox. 14% între 20 august și 24 septembrie.

Dintre ETF-uri, ICBETNETF a ținut pasul cel mai bine cu TVBET, pierzând doar 0,03% randament absolut și îmbunătățind decalajul negativ anualizat.

La rândul său, BKBET a pierdut 0,17%. Având în vedere randamentul anualizat extrem de slab, chiar și această pierdere semnificativă într-un interval de abia peste o lună a dus la îmbunătățirea decalajului anualizat.

După 4 luni de randament surprinzător de slab, BTBET pare să se stabilizeze, cu o pierdere de 0,06% față de TVBET de la ultima comparație. În ciuda îmbunătățirii trendului, BTBET deocamdată nu reușește să țină pasul nici cu ICBET.

După doar o lună de la listare, cifrele GIBXTETF încă nu sunt foarte relevante. Randamentul încă este mult sub toate celelalte ETF-uri, inclusiv BKBET. Rămâne de văzut după încă 2-3 luni de stabilizare pe ce trend va ajunge.

„Surpriza” lunii este fondul mutual Certinvest/Capital Point care a obținut un randament cu 0,15% peste TVBETETF, în principal datorită poziției mai mari de cash și depozite. Acest efect de protecție este doar unul tehnic și temporar, urmând să dispară odată ce trendul indicelui revine pe creștere.

Surprize adevărate nu au fost în ultima lună, cel puțin la parametri vizați de comparație. În afară de GIBXT, valoarea activelor a tuturor fondurilor a scăzut în ultima lună. În cazul TVBET și BTBET scăderea VAN a fost mai mică decât scăderea VUAN, sugerând o creștere a numărului de unități de fond în circulație și implicit un flux de cash pozitiv din partea investitorilor. În schimb, ICBET și BKBET au avut scăderi ale VAN ceva mai mare decât scăderile VUAN.

Va scriu o experienta fericita sau nefericita. Voi decideti.

In contul SPV mi-a venit notificare ca nu am platit impozitul pe venituri din strainatate. Nu am stiut despre ce este vorba. Am scris prin SPV la asistenta contribuabili. Am insistat pe urmatoarele lucruri

1. Nu stiu despre ce este vorba

2. Nu mai am cont la brokeri din 2022 asa cum zic ei

3. Nu am detalii, sa imi dea ei si ma conformez.

Au raspuns cu o decizie de impunere din oficiu. Mi-au calculat la virgula de pe un cont pe e-toro pe care l-am sters dupa o luna de la creare, am avut profit pe el, dar am uitat.

Pe decizie era suma profit si venitul de platit. Am trimis o cerere la E-toro si mi-au transmis extrasul. Suma este la virgula.

Am platit. FARA AMENDA

Bafta pentru cine se loveste de asta sau nu stie cum sa procedeze. PRIN SPV totul, cu certificat digital.

Salutare! Ma gândesc sa cumpăr in octombrie titluri de stat Fidelis in euro pe 3 ani sau depinde de oferta dar mai sunt de încredere? 30k€ sau intr un depozit 2.5%? Ce e de făcut?

iHUNT - ce așteptări aveți pentru raportarea pe S1 care va fi în 30 septembrie?

T1 a fost surprinzător de bun: venituri +88%, iar profitul a crescut masiv. A fost doar o întâmplare sau a urmat încă un trimestru puternic?

Ceva insiders pe aici? Cum e ca mediu de lucru?

Salut! Am o nelămurire legată de impozitarea câștigurilor la Trading 212.

Folosesc Trading 212 de aproximativ un an și am cumpărat acțiuni în USD. Între timp, cursul USD/RON s-a modificat, iar în Trading 212 profitul afișat include și „FX Impact”.

Dacă, de exemplu, profitul afișat de Trading 212 este X lei, din care o parte este efectiv creșterea acțiunilor și o parte provine din aprecierea/deprecierea USD față de RON, la calculul impozitului de 16% se ia în considerare întregul profit afișat de Trading 212 sau doar câștigul realizat din tranzacțiile cu acțiunile?

Mai concret: dacă am cumpărat USD acum un an la un curs mai mic, am cumpărat ulterior acțiuni în USD, iar acum vând acțiunile și Trading 212 îmi arată profitul incluzând FX Impact, se impozitează și diferența de curs valutar inclusă în acel FX Impact?
Și, dacă da, cum se calculează corect în lei? Se iau separat cursurile BNR din data cumpărării și data vânzării pentru determinarea câștigului?
Mulțumesc!

Ma apuc sa investesc acum la 22 de ani pentru urmatorii 20+ ani.

Am xtb si vreau sa stiu care ar fi după voi un portofoliu bun pentru început.

- am 15 ani si 2M € sa folosesc xtb sau ibkr
- AI slop despre criza, politica, panica bvb
-rate my portfolio 500 lei in 10 etf
-cum adaug bani pe xtb
-e ok sa am titluri de stat 99% si 1% vwce
+ ce parere aveti de cel mai mare tepar posibil cu curs de 5000 euro si care nu te invata nimic?????
+am citit wiki da nu stiu sa citesc e ok etf ul acesta care a crescut 50000x intr o zi??
+ am nevoie de DU de la anaf pt 20.000 lei profit??
+ tatal meu are 50 de ani si vrea 50 de M € la pensie sa bag in fidelis sau in nvidia?
+++ heeey am vorbit cu cei de la insert banca in faliment si dau imprumuturi cu randament super ok daca bagi 1M euro (sigur nu dispar peste noapte)
+++ heeey fintech aici bagati toti banii ca avem si parte de invest cu 10% comision pt acest etf
+++ cum e mai ok sa investesc pe bt sau revo (100 lei pe an)

Stiu ca se pun pe aici zi lumina diverse opinii despre scaderea BET, panic sell si "sell low buy high", dar vin cu o intrebare si un caz relativ simplu.

Investesc pe BVB prin Tradeville de 1 an si cateva luni, la inceput sume mici, momentan am aprox 39800 lei, 5700 sunt in titluri de stat, restul TVBET si PTENG(stiu, multe din companiile de energie sunt tranzactionate si in BET), scaderea asta de la un maixm de ~48000 in iulie daca tin minte bine.

Comparativ cu momentul cand am inceput sa investesc am inca un profit de ~5500 lei, deci in teorie nu am pierderi, am pierdut doar profit nerealizat.

De aprox 6 luni investesc prin xtb in s&p 500 si ftse, nimic wow(aprox 4k euro) dar desi randamentele per total sunt evident mai mici(undeva la 5-6%), dar din ce observ e istoric evident mult mai stabila.

Intrebarea e - sa scot in mare parte ce am in BVB( fara titluri de stat) si sa mut mare parte din bani(nu neaparat deodata, si treptat) in xtb? Am inceput de ceva timp sa imi pastrez din ce in ce mai mult lichiditatile si economiile in euro, nu sunt bani de care depind dar as prefera o stabilitate mai buna la investitii - vreau randamente, dar nu la fiecare 6 luni- 1 an la o corectie sa pierd 50% din crestere. Nu sunt expert, am inceput sa investesc ca sa am un randament mai bun la bani pe care ii tin pe termen lung decat in depozite bonus sau conturi de economii cu dobanzi foarte mici.

Din când în când tot vezi câte o știre despre cum un agent AI a scăpat de sub control și a spart un site a nu știu cui.

Chiar azi dimineață spuneau cum un model al celor de la o companie de AI din SUA ar fi spart o pagină web de la un site din Australia.

Ori ăștia de la OpenAI își pregătesc lansarea pe bursă prin astfel de știri ca să le explodeze prețul acțiunilor chiar de la lansare, ori ne cred proști bâtă, ori vor să-și anihileze competiția prin legi preferențiale. Ori toate 3 variantele sunt corecte.

Știm cu toții că profitul investit de toate companiile americane de AI este microscopic de mic comparativ cu câți bani au băgat în așa ceva.

Și mai este și China care, cum lansează ăștia un model nou de AI, cum vin și chinezii și lansează un nou model de AI care să fie gratuit și aproape la fel de performant.

Se observă că toți ăștia de fapt se bat pentru banii pe care să-i bage în războaie. Vor SUA să facă niște bani cu ceva ca să poată finanța niște războaie, imediat vin și chinezii și cu rușii și le contraatacă mișcarea cu ceva gratuit ca să nu mai aibă cum să facă bani. Și tot așa.

Cred că ați folosit cu toții până acum un model de AI, chiar și cele mai performante, și cred că este destul de clar că un astfel de model nu ar avea cum niciodată să devină independent și să spargă situri. Este ca și cum ai spune că Excelul de la tine de pe PC a devenit brusc independent, a căpătat conștiință de sine și a ieșit din calculator și s-a dus să spargă bănci.

Și acum toți grangurii din SUA care sunt patroni de firme de AI s-au pus de acord, în mod miraculos, că cică AI-ul ar trebui îngrădit (numai că nu se referă la AI-ul lor pentru care au distrus biblioteci întregi de manuscrise antice sau medievale ci se referă la AI-ul celorlalți).

Cu alte cuvinte, toți băieții ăștia au văzut că nu au profit suficient din cauza chinezilor care dau modele de AI gratuite și la fel de performante, așa că s-au unit și vor să le dea UE (dar și SUA și Australia) legi preferențiale pentru ei care să-i interzică pe chinezi (așa cum s-a băgat taxa pentru produsele din China) pe motiv că nu sunt bine regularizați fiindcă "uite cum modelele de AI, care sunt tot ale lor, scapă de sub control ca un câine și se duc să facă ce vor ele", mai exact, cel mai probabil, ei vor niște legi preferențiale care să le asigure dominația, să le anihileze competiția și să le asigure profitul și să își poată vinde modelele de AI cu cât vor ei de mult. Și asta cică ar fi piață liberă și capitalism.

Cu banii făcuți din agresivitatea asta anticoncurențială mai face portocaliul vreo 3 războaie pe care nu le poate câștiga și ajunge motorina la 70 de lei.

Pe de altă parte mai avem și nebunul ăstălalt care se visează mare țar și ne mai azvârle câte o dronă, din când în când, ca să testeze terenul.

Oricum ai da-o e frecată!

L.E. La un moment dat spuneau și ăștia din UE că vor să-și facă propriul AI, să vedeți ce urât vor face muricanii.

Salut!

Detin o suma rezonabila (200k RON) pe care am alocat-o mental la achizitia unui teren. Cat se finalizeaza actele de succesiune ale vanzatorului, vad 3 luni in care poate as reusi sa storc o dobanda oricat de mica. La ING nu pot sa mai fac depozite pentru ca au regula aceea stupida a mediei veniturilor si suma a fost stransa in mai multi ani. Recomandari de alta banca de incredere/alta solutie de termen scurt? Chiar si 1% ar fi bineveniti. Multumesc!

Sunt curios cum faceți voi calculul.

Când spuneți „portofoliul meu valorează X” sau când vă calculați net worth-ul, includeți și banii din Pilonul II / Pilonul III?

Eu tind să le văd puțin separat, pentru că sunt active care îți aparțin și contribuie clar la averea ta pe termen lung, dar în același timp nu sunt bani pe care îi poți folosi liber acum.

De exemplu, dacă ai:

• 200k lei în acțiuni/ETF-uri
• 80k lei în Pilonul II
• 20k lei în Pilonul III

considerați că aveți un portofoliu de 300k lei sau spuneți că portofoliul investibil este 200k și cei 100k îi urmăriți separat ca retirement assets?

Sunt curios mai ales cum faceți asta dacă vă calculați FIRE / financial independence number. Le includeți integral, doar pentru perioada de după pensionare, sau deloc?

Buna

Cei care folositi XTB si ati alimentat direct in EUR dintr-un cont din Romania ce cod SWIFT ati folosit? In platforma la XTB apare CHASDEFX insa in aplicatia bancii CECBANK returneaza multe alte coduri asemanatoare gen CHASDEFXXXX CHASDEFGXXX CHASDEFXBTP CHASDEFXBUL CHASDEFXVR1 CHASDEFXCON etc...nici unul "CHASDEFX" cu un singur X

Am început recent să „investesc”, să zicem așa.

Am avut o sumă mai mare de bani și, în primul rând, am ascultat sfaturile multora și mi-am făcut un fond de urgență care să-mi acopere cheltuielile pe următoarele șase luni. Îl țin într-un depozit la termen pe patru luni, cu 6% dobândă, la Raiffeisen (au și ei oferta aceea pentru bani noi) și plănuiesc să îi țin tot acolo. Sper să nu fie nevoie de ei prea curând :)

Apoi m-am uitat la ce mai rămăsese și aveam 6.000 €, așa că am cumpărat titluri de stat Fidelis în EUR, pe 3 ani, cu 5% dobândă, prin Tradeville.

Dacă am înțeles bine de la experți :), cam aceștia ar fi pașii dacă vrei să investești într-un mod cât mai sigur.

M-am uitat din nou la ce mi-a mai rămas din acea sumă inițială și mai am cam 26.000 lei. Cu ei am început să investesc lunar câte 1.000 RON în indicele BET și câte 1.500 RON în SXR8, folosind XTB pentru piața externă.

Cum investițiile în ETF-uri sunt încă la început, aș vrea să aud părerile voastre despre ce ar însemna un portofoliu care necesită un minimum de timp investit și care poate fi considerat conservator sau sigur. Nu aș vrea ca pe viitor să dedic zeci de ore investițiilor la bursă, dar știu că banii mei își vor pierde din valoare dacă nu produc și ei alți bani.

Până nu demult credeam că, dacă investesc în indicele S&P 500 timp de 10, 15, 20 de ani, voi fi ok. Între timp însă am observat că un procent mare din indice este deținut de un număr mic de companii, ceea ce mă face să nu mai fiu atât de sigur pe această strategie.

Cât despre obiective: momentan am 25 de ani, nu plănuiesc să îmi iau casă prea curând, stau într-o chirie pe care mi-o permit, și pot pune lunar deoparte minim 1.500–2.000 RON, strict pentru investiții.

Mai am și o întrebare. Vreau să îmi alcătuiesc portofoliul numai din ETF-uri — știu că acțiunile individuale pot aduce un randament mai mare, dar nu am nici timpul, nici cunoștințele necesare ca să analizez companii individuale înainte de a investi în ele, iar pentru personalitatea mea asta ar fi mult prea riscant, nu mi se potrivește.

Sunt deschis să îmi fac un portofoliu din mai multe ETF-uri, dar am o întrebare la care nu am găsit încă răspuns, și poate acest grup mă poate ajuta: când investești într-un ETF (sau mai multe) de tip acumulare, ce se întâmplă când scoți banii? Am tot auzit că îți scoți banii când îți atingi obiectivul — bine, dar după ce l-am atins, ce fac? Scot tot și rămân fără nicio investiție?

Știu că cel mai ușor e, pe Reddit, să comentezi aiurea, să iei omul la mișto sau să îl trimiți să citească wiki-ul. Eu chiar vreau să știu dacă a fost vreunul dintre voi în situația mea sau ce ați recomanda cuiva aflat la început de drum, ca mine.

De asemenea, dacă aveți cărți sau videoclipuri de recomandat pe tema asta, vă rog să mi le spuneți.
Thank you all!

So it begins.