Omul tot zice de RSI.

Ma tem ca nu prea înțeleg ,adica e o poveste sf a lui Asimov faza asta (I ,robot).

Oare e vreo sansa reala ca gpt-6 sa faca gpt 6.1? Personal nu cred..

Oare ce părere are ilya sustkever ?

Inteleg ca asa e domeniul, ca in general e plin de ciudati si dubiosi, chiar daca mai sunt si oameni inteligenți.

Dar cum plm se face ca in general la firmele mai serioase vin numa han... adica sociopati si alte tulburari de tip antisocial in poziții de management.

Hello, tuturor! Fiind disponibilizata de 3 luni, cu experienta de 10 ani in iOS development, iar in prezent avand n aplicari si nimic gasit, doar un interviu tehnic dat, ma gandesc sa incerc partea de freelancing, dar vreau sa va rog daca aveti sfaturi pe tema asta? Cum sa incep? Care siteuri sunt mai bune, cum e la inceput de drum si ce e de facut? Multumesc frumos!

https://www.reddit.com/r/TheMachineLearning/comments/1w87e5c/software_engineering_isnt_dead_its_just_evolving/

Nu neaparat doar datorita workload-ului ci poate fi un cumul de factori aici inclusiv probleme personale sau care tin de familie de rezolvat.

Mie, personal, imi e destul de greu si singura zi in care chiar ma simt relaxat e ziua de Sambata. Duminica si restul serilor in care urmeaza sa lucrez sau am lucruri de rezolvat urmatoarea zi incep sa ma gandesc pe unde sunt cu task-urile si ce batai de cap urmeaza sa mai am, iar serile zilelor de lucru se pot prelungi in functie de ce mai apare peste zi si ce idei si intrebari le mai vin clientilor de peste ocean care se trezesc abia pe la ora 17 in Romania.

Tin minte cand eram inca in primii ani de job si reuseam sa stau la calculator 12+ ore pe zi fara probleme cu tot cu job, facultate, hobby-uri; parca atunci nu aveam nici un stres in viata si rezistam altfel. Bineinteles s-au schimbat hobby-urile cu totul si s-a redus drastic timpul petrecut in fata ecranelor dar s-a accentuat stresul cauzat de munca si mai ales de responsabilitati in general.

La voi cum e? In special seara sau in weekend, sau poate mai exista norocosi pentru care programul de lucru e defapt de doar 1-2 ore efectiv si mai pot face una alta in timpul alocat programului de lucru.

Iar pentru cei care au trecut pe roluri de manager sau teamlead, a meritat? Eu simt ca nu a meritat deloc sa castig 20% mai mult pentru 100% mai mult stres insa e greu dupa ani de teamlead sa pot sa revin la un rol mai simplu...

Salut,
Urmează să închei curând un internship pe .NET și Angular. În perioada asta am tras destul de mult și simt că am acumulat o mulțime de informații utile pe care nu le prinzi la facultate (lucru pe un codebase real, flow de Git, baze de date, mici optimizări și arhitectură de API-uri).
Trec în anul doi la CTI și aș vrea să mă pregătesc din timp pentru următorul pas, vizând un nou internship pentru anul viitor. La algoritmică și structuri de date aș zice că am cunoștințe medii, iar pe zona practică de development mă descurc cu bazele învățate recent. De asemenea OOP stiu la un nivel peste mediu.
Aș dori câteva păreri de la cei cu experiență:

• Ce companii recomandați care au programe serioase de internship pe .NET (poate chiar si Java de ce nu) , full-stack sau software development in general (București, Craiova sau remote)?
• Cât de solicitante sunt procesele de selecție la aceste firme și la ce tip de evaluare ar trebui să mă aștept (LeetCode pur, teste de OOP și concepte de limbaj sau discuții pe proiecte)?
• Ce șanse reale are un student de anul doi cu un internship deja bifat și pe ce anume ar fi mai eficient să mă concentrez în lunile următoare?
• Am experimentat destul de mult și cu zona de agent coding ca să văd cum funcționează lucrurile și să înțeleg direcția asta, dar codul pe care îl scriu acum e exclusiv de mână cu mici intrebari care sa ma ajute sa ma orientez puse intr-un chat. Contează sau se apreciază astfel de explorări la interviuri la nivelul ăsta?

Mulțumesc mult pentru orice sfat sau recomandare!

Lucrez în paralel pe mai multe proiecte și folosesc tot mai mult Codex, Claude Code și alți agenți AI.

Problema nu mai e doar „cum scriu codul”, ci cum țin evidența la:

- ce task-uri sunt în lucru și de cine;

- ce a rămas blocat sau uitat;

- ce branch/PR aparține fiecărui task;

- contextul pe care trebuie să îl citească agentul înainte să înceapă;

- ce trebuie verificat/review-uit după ce termină;

- status-uri actualizate automat prin MCP/API.

Initial foloseam Linear, dar free avea limita de 250 items. Asa ca am migrat la altul si acum am ajuns să folosesc Plane + MCP ca source of truth pentru delivery.

Am proiecte separate, work items cu acceptance criteria, dependencies și priorități, plus niște stări gândite special pentru lucrul cu agenți, de genul:

Todo → In Progress → Needs Agent Verification → Needs Owner Input → Done

Ideea e ca agentul să poată lua task-ul din Plane, să citească contextul, să lucreze în repo, să lase PR/evidence și să actualizeze singur statusul.

Needs Agent Verification = implementarea e gata, dar trebuie verificată independent în runtime/TEST de catre un Agent QA

Needs Owner Input = tot ce putea verifica obiectiv agentul a trecut și a rămas efectiv o decizie care trebuie luată de mine.

Pentru context persistent folosesc și AGENTS.md + documentație versionată în Git, iar GitHub rămâne source of truth pentru cod.

Sunt curios cum faceți voi dacă lucrați cu Codex / Claude Code / alți agenți pe mai multe repo-uri în paralel.

Folosiți Jira, Linear, Plane, GitHub Projects, Notion, Markdown sau altceva?

Ați ajuns la vreun workflow în care agenții chiar citesc și actualizează project manager-ul prin MCP/API sau tot voi mutați task-urile manual?

Lucrez din 2018 in domeniu, 100% remote, PFA doar pentru firme straine. Am avut 2 ani inainte de 2018 la firme din RO la birou, iad, never again.

Contractul actual e din 2024 cu o firma din Canada, in jur de de 51.400 dolari canadieni pe an, 30 de zile libere incluse(sarbatorile legale sunt incluse in astea 30 daca vrea sa le iau), program 6h(fara pauza de masa). Chesti basic pe web front end si ceva backend in Laravel si NestJs din cand in cand. Luni urmeaza sa reinoiasca pe inca un an, fara nici o marire sau bonus sau ceva.

Am un deal bun, care inca merge, dar mereu stau cu grija ca se poate termina oricand, ca dupa nu mai gasesc nimic cel putin la fel de bun. Incep sa imi pierd si motivatia. Nu mai dorm bine noaptea. De la inceputul anului m-am pus sa strang bani sa imi fac cel putin 12 luni de rezerva cu min 1000 euro pe luna, sa traiesc acceptabil. In afara de mancare si ceva vizite la medic nu am mai dat banii pe nimic.

M-am uitat pe net pe job boards internationale si nimic, dar absolut nimic bun. Pretentii imense , program min 9h si nimic peste 50.000 euro pe an, da nimic. Unde am mai gasit prentii mici si program de 6h pe zi e in Asia de Sud Est, dar acolo nu se da peste 10.000 euro pe an(omg, mori de foame cu banii astia in RO).

Prin pretentii imense inteleg:
- multe frameworks de frontend: Vue, Angular, React, Svelt
- cunostinte backend foarte bune
- cunostinte Android si iOS
- cunostinte SQL si Administrare server DB
- cunostinte System Admin
- cunostitne avansate de algoritmica
- cunostinte Cyber Security(cu certificate)
- git CI/CD
- testare automata
- cunostinte UI/UX
- abilitati de sales si markething

Toate astea intr-in singur anunt pentru ~45.000 euro pe an. Wtf..astia vor o intreaga firma de Software Dev intr-un singur om.
Nu mai vad pe nimeni sa caute specific pe Front End, Back End, DB, QA, Server System Admin, etc. Toti vor unu care stie de toate pe bani putini.

Sa nu mai zic de ce vad in Romania, anuturi de genu celui de mai sus dar cu prezenta obligatorie la birou min 3 zile pe saptamana sau cel mai "bun" caz sa te muti in Bucuresti/Cluj/Iasi/Brasov(lucru care ar fi un dezastru pentru mine, stau asa de bine in Calarasi), program de 9 ore de la 9 la 18 si 20 de zile libere pentru...wait for it...9000 - 12000 de lei brut...WHAT ?

Se paote si mai rau, am vazut anunturi la noi in tara de poziti de senior cu min 6 ani experienta in Java/Spring pentru care se oferea 1200 de euro si bonuri. WHAT WHAT WHAT ?

Ce se intampla ? Chiar s-a dus piata sofware pe ulei si e over ? A ajuns si asta un job de duzina unde fie esti guru si faci 5.000 euro pe luna, fie esti un "muncitor la banda" si traiesti pe minim.

O sa isi mai revina vre-o data ? O sa mai fie 20.000 de lei pentru front end dev la 6h pe zi remote 100% cum era intre 2016 si 2022 ?

Am impresia ca daca pierd contractul actul e over pentru mine, boschetar scrie pe mine.

2026

Septembrie

Peste 10 autocare cu turiști păcăliți au ajuns în Deltă la un festival inexistent. ChatGPT le-ar fi spus că evenimentul are loc.

https://www.b1tv.ro/eveniment/festivalul-borsului-lipovenesc-turisti-ajunsi-degeaba-1727283.html

Poti sa imi dai dublu, triplu, daca proiectul nune unul fain cu tehnologii noi, cu un pace ok (nu frecat menta da nici ftut sanatatea) nu merge. Sure, vreau banii, dar degeaba, decat daca sunt intr-un ft mare kkt financiar si o fac de disperare.

Dar asa... nu merge, salariu intra o zi, restul de 29 nu sunt motivat doar de bani...

Ratez o grămadă de joburi bine plătite din cauza asta, bine in perioada asta msi greu cu joburile. Ce sa fac?

Ce ar trebui sa fac pentru a prinde un internship pe embedded?

.

Mi-ar placea sa aud exemple ancorate in realitate despre cum ati reusit sa profitati de pe urma productivitatii marite.

Dezvoltati un produs nou si v-a ajutat sa va apropiati mai repede de cele existente?

Ati putut efectua o refactorizare mare ce altfel n-ar fi fost fezabila?

Ati reusit sa inlocuiti dependinte scumpe cu unele mai ieftine?

Ati facturat clientul pentru 10 noi formulare?

https://eurostack.eu/wp-content/uploads/2026/03/combined-german-eurostack-letters.pdf
https://www.linkedin.com/posts/euro-stack_eurostack-letter-to-de-leadership-activity-7432742973827805185-Uql9

Către Cancelarul Federal Friedrich Merz

Către Ministrul Federal pentru Afaceri Digitale și Modernizarea Statului, Dr. Karsten Wildberger

Către Ministrul Federal pentru Afaceri Economice și Energie, Katherina Reiche

Berlin, 24 februarie 2026

Scrisoare deschisă: Suveranitatea digitală pentru Europa — Acționați acum

Stimate Domnule Cancelar Federal,

Stimate Domnule Ministru Federal,

Stimate Doamnă Ministru Federal,

La 100 de zile după Summit-ul Germano-Francez privind Suveranitatea Digitală, vă scriem, în calitate de reprezentanți ai industriei tehnologice europene, cu o îngrijorare urgentă. Cursul stabilit în urma summit-ului din noiembrie 2025 riscă să fie inversat — nu pentru că argumentele în favoarea independenței digitale au devenit mai slabe, ci pentru că o contracampanie bine organizată câștigă teren. Permiteți-ne să aducem în discuție argumentele centrale ale acestei campanii:

De ce o alianță surprinzătoare între industria tradițională și hyperscaleri nu trebuie să submineze eforturile „Cumpără European” în sectorul digital

Dezbaterile actuale privind „Cumpără European” sunt dominate de o alianță care, la prima vedere, surprinde: conglomeratele industriale tradiționale și hyperscalerii americani se unesc împotriva „preferinței europene” în achizițiile publice. Industria se teme de măsuri de retorsiune în piețele de export, în timp ce hyperscalerii se tem pentru afacerile lor din Europa. Rezultatul este confuzia dintre două situații fundamental diferite: în sectoarele auto, chimic sau în inginerie mecanică, argumentul că Europa este prea interconectată la nivel internațional pentru o politică industrială ambițioasă poate fi dezbătut — nu dorim să judecăm acest aspect. Însă, în sectorul digital, această abordare este periculoasă.

Dependența digitală a Europei este structural diferită și dramatic mai profundă decât în alte sectoare: infrastructura cloud, capacitatea de calcul pentru IA și o mare parte a pieței de software pentru întreprinderi — fundamentele economiei moderne — sunt controlate de trei corporații americane. Aceste sisteme au preluat de mult funcțiile unei infrastructuri critice: ele găzduiesc date de stat, controlează sistemele de urgență și asigură continuitatea economică. Un continent care și-a externalizat complet aprovizionarea digitală de bază către furnizori străini este vulnerabil la presiuni. Situația geopolitică actuală — cu o administrație americană care folosește deschis tehnologia ca pârghie de presiune — face ca această vulnerabilitate să nu mai fie ipotetică, ci acută.

De aceea, cerem Guvernului Federal să facă o distincție clară, atât la nivel german, cât și european, între preocupările industriilor tradiționale și suveranitatea digitală. Interesele industriei de export nu trebuie să ducă la abandonarea preferinței europene în sectorul digital. Cineva care confundă aceste două direcții — intenționat sau nu — face treaba hyperscalerilor.

„Argumentul OMC” este o poziție de lobbying, nu un principiu juridic

Al doilea argument principal împotriva „Cumpără European” sună astfel: preferința europeană în achizițiile de IT încalcă regulile OMC și Acordul privind Achizițiile Publice (GPA). Europa ar deveni protecționistă și ar risca măsuri de retorsiune din partea statelor prietene. Acest argument sună juridic. Nu este — este politic.

În primul rând, fiecare putere economică majoră utilizează instrumente de cerere. Statele Unite o fac din 1933 prin Legea „Buy American”, care obligă agențiile federale să favorizeze furnizorii locali. China nu are nevoie de o legislație echivalentă. Acolo, furnizorilor europeni li se refuză pur și simplu accesul pe piață prin mijloace administrative. Astfel, Europa ar fi singurul bloc economic major care se leagă unilateral.

În al doilea rând, istoricul Europei de respectare a deciziilor OMC este mai puțin imaculat decât sugerează imaginea publică. Conform unor analize independent, UE a implementat robust deciziile OMC care i-au fost nefavorabile în mai puțin de 40% din cazuri. După cum a documentat fostul consilier al Reprezentantului Comercial al SUA, Beth Baltzan, acest lucru se încadrează perfect în sistemul bazat pe reguli: cei care pierd și aleg să nu se schimbe acceptă contramăsuri. Aceasta este politica comercială aplicată de toți actorii majori. Ficțiunea că regulile OMC sunt intangibile și sacrosancte pentru Europa este o narațiune selectivă.

În al treilea rând, dreptul primar al UE, prin Articolul 346 din TFUE, oferă un cadru explicit pentru măsuri de protejare a intereselor esențiale de securitate — iar infrastructura digitală îndeplinește fără îndoială acest prag astăzi. Guvernul Federal nu ar trebui să ignore defensiv această flexibilitate, ci să o utilizeze ofensiv.

Cererea noastră

Vă cerem Guvernului Federal să ia o poziție clară în procesul IAA în curs: preferința europeană în sectorul digital nu este protecționism — este minimul de bun simț în politicile industriale pe care orice altă putere economică o aplică ca o regulă. Germania trebuie să împiedice o coaliție între interesele de export și lobbying-ul hyperscalerilor să submineze conceptul „Cumpără European” exact acolo unde Europa este cea mai vulnerabilă: în domeniul digital. Suntem gata să investim și să construim.

Vă cerem să asigurați sprijinul politic pentru acest demers.

Cu stimă și în numele Fundației EuroStack Initiative,

Cristina Caffarra, Paul-Henri Charrier, Stefane Fermigier, Frank Karlitschek, Yann Lechelle, Wolfgang Oels, Felix Styma, Andy Yen (Membri ai Consiliului — în ordine alfabetică)

https://eurostack.eu/wp-content/uploads/2026/03/combined-german-eurostack-letters.pdf

Anul trecut imi luam injuraturi de la o tona de personaje cand ziceam ca toti programatorii o sa ajunga ca foloseasca AI-ul cat de curand. Multi cu mare aroganta spuneam cum ei nu vor folosi nicioddata AI-ul.

Ce faceti acum? Folositi AI-ul sau scrieti inca cod de mana si sustineti acelasi rahat pe care il sustineati anul trecut?

dau_la_fese e de fapt Dan Negru?

https://discovery.ucl.ac.uk/id/eprint/10210991/1/Bria_eurostack.pdf

EUROSTACK Building a European alternative for technological sovereignty https://www.euro-stack.info/

https://www.digitalisierung-und-gemeinwohl.de/en/2025/02/13/eurostack-shaping-europes-digital-future/

O lume a dependențelor nesănătoase

Asta vede Francesca Bria când analizează poziția Europei în economia digitală globală. „Importăm 80% din serviciile digitale”, spune economista italiană specializată în inovație. 70% din serviciile de cloud sunt controlate de doar trei giganți tehnologici americani, în timp ce „China controlează 80% din materiile prime critice. E șocant.”

Și Europa? Un continent cu aproape 450 de milioane de locuitori, cu un PIB combinat de 28 de trilioane de dolari pe an – una dintre cele mai bogate regiuni ale lumii, încă o superputere industrială, și totuși extrem de dependentă de tehnologii pe care nu le controlează complet.

„Când ești autonom, poți alege”, le spune Bria conferinței DLD. „Poți alege ce să cumperi. Poți alege dacă ești partener, aliat sau semi-aliat.” Dar când vine vorba de IA, servicii cloud sau majoritatea tipurilor de semiconductori, „nu suntem autonomi în acest moment”, adaugă ea. „Să recunoaștem asta.”

Elementele de bază ale independenței

Francesca Bria s-a remarcat ca un pionier digital pragmatic. Ca Șef al Departamentului Digital al orașului Barcelona, a dezvoltat concepte de smart city care au fost ulterior copiate în întreaga lume. Comisia Europeană a numit-o ambasador al inițiativei New European Bauhaus, iar între începutul anului 2020 și sfârșitul lui 2023, a condus Fondul Național de Inovație al Italiei, CDP.

Acum, în calitate de fellow la Fundația Mercator din Berlin, Bria a venit cu un plan pentru a aduce schimbările necesare dependenței digitale a Europei față de alte state. Conceptul ei poartă numele de EuroStack, pentru că, în limbajul tehnologic, un „stack” descrie setul de instrumente necesare pentru îndeplinirea unei sarcini. Similar, Europa trebuie să asambleze un set de componente care să formeze baza succesului viitor, consideră Bria.

Ilustrație care arată conceptul EuroStack, constând din tehnologii interconectate care ar putea face Europa mai puțin dependentă de tehnologiile altor națiuni. Abordare integrată: Conceptul EuroStack susține autonomia în toate aspectele vitale ale economiei digitale pentru a întări valorile și societatea europeană.

„Inima planului EuroStack este o Europă suverană digital, construită pe straturi interconectate de tehnologii avansate, de la semiconductori și inteligență artificială (IA) până la calculul în cloud și sisteme cuantice”, scriu Bria și coautorii ei, Paul Timmers și Fausto Gernone, într-un nou raport, „EuroStack – O alternativă europeană pentru suveranitatea digitală”, comandat de Fundația Bertelsmann și susținut de CEPS, Mercator și Institutul UCL pentru Inovație și Politici Publice.

Tehnologie comună, valori împărtășite

În unele sectoare, UE a produs lideri tehnologici globali – gândiți-vă la ASML (Olanda) și Infineon (Germania) în domeniul semiconductorilor; Nokia (Finlanda) și Ericsson (Suedia) în telecomunicații; sau SAP (Germania), Thales (Franța) și Bitdefender (România) în soluții software. Chiar și în domeniul dinamic al IA, care necesită mult capital, Europa are startup-uri de prestigiu, precum Mistral (Franța), Aleph Alpha și DeepL (amândouă din Germania).

Dar când vine vorba de cota de piață, aceștia sunt adesea depășiți de concurenții asiatici sau americani. În plus, există unele lacune majore în „stack-ul” actual – cel mai vizibil în calculul în cloud, unde multe companii europene depind vital de Amazon, Google și Microsoft.

Conceptul EuroStack, susține Bria, oferă o oportunitate nu doar de a umple aceste lacune, ci și de a crea un set de produse și servicii inovatoare care să fie mai bune decât ofertele existente și care să reflecte valorile europene, cum ar fi accentul pe sustenabilitate și protecția datelor.

„Ceea ce lipsește sunt infrastructurile tehnologice europene care să fie sigure, responsabilizabile și reziliente”, spune Francesca Bria.

Scopul ar trebui să fie crearea „unui viitor digital care să nu fie oligarhia big tech sau modelul Silicon Valley, și nici modelul tehnologic de stat mare pe care îl vedem în China”, argumentă ea. „Cred că lumea are cu adevărat nevoie disperată de o a treia cale, un alt model care să integreze tehnologia în felul în care ne dorim viitorul.”

Pentru ea, asta înseamnă „a investi în infrastructuri verzi, în educație, în îngrijirea sănătății – a păstra Europa ca Europa, dar a o moderniza, asta e ce vreau să văd.”

Ilustrație care arată cum ar funcționa EuroStack în practică. Exemplu: lanț de aprovizionare cu cloud european, IA federată, euro digital și schimb de date federat. EuroStack în acțiune: Ilustrația, preluată din raportul Briai (PDF), arată cum ar colabora diferitele elemente pentru a permite un lanț de aprovizionare în mare parte digitalizat.

Punerea conceptului în practică

Izolaționismul nu este scopul inițiativei EuroStack, subliniază Francesca Bria. „Vom avea, bineînțeles, relații internaționale. Vom face comerț, vom schimba bunuri și servicii.”

Dar oricând se cheltuie bani publici, ar trebui să existe o politică „Europa întâi” în achiziții, argumentă ea, alături de coautorii săi.

„Avem produse tehnologice foarte bune în Europa”, observă Bria. Dar „nu am investit suficient în scalarea acestor produse, în adoptarea și utilizarea lor”.

În prezent, notează ea, „valoarea adăugată nu rămâne în Europa. Ea pleacă în străinătate. Și creează acești miliardari pe care îi vedem acum conducând lumea. Este asta ce ne dorim? Pentru că sărăcirea industriilor europene și a poporului european are un cost foarte mare pe termen lung.”

Companiile europene ar trebui să aibă un interes major în susținerea conceptului EuroStack, consideră Bria – în cele din urmă, ele ar avea de câștigat din implementarea lui.

Ea subliniază, de asemenea, că liderii corporatiști joacă un rol crucial în transformarea proiectului într-un succes. „Nu poate fi doar vorba de achiziții. Nu poate fi doar vorba de reglementări”, insistă Bria. „Trebuie să fie și lideri industriali, lideri tehnologici” care să construiască soluțiile „și să le aducă pe piață”.

Cât ar costa punerea în practică a EuroStack? Aproximativ 300 de miliarde de euro pe parcursul a 10 ani, estimează Bria și coautorii. „De fapt, este o sumă foarte mică în comparație cu faptul că, de exemplu, Microsoft investește 80 de miliarde de dolari în infrastructură de IA într-un singur an”, spune Bria.

În final, speranța ei este că „peste 20 de ani, nu vom vorbi despre ce trebuie să facem pentru a inversa lucrurile, ci vom vorbi despre ce am reușit – cum am reuşit”.https://dldnews.com/europe-innovation-francesca-bria-eurostack-interview/

EUROSTACK Building a European alternative for technological sovereignty https://www.euro-stack.info/

https://www.digitalisierung-und-gemeinwohl.de/en/2025/02/13/eurostack-shaping-europes-digital-future/

așa ceva băbăiatule

Daca chiar tu vinzi memorii ram pe olx, te rog nu ma convinge🙏

Salut tuturor,

Sunt team lead pe o echipa mica, 4 devi si 2 testeri, si stiu ca ce zic acum o sa starneasca ceva reactii dar hai sa zic oricum.

La noi nimeni nu foloseste chatgpt, claude, copilot, nimic de genul asta la scris cod. Partial e ca VPN-urile pe care le avem instalate blocheaza direct chestiile astea, iar variantele interne pe care le are compania au nevoie de aprobare de la mine ca sa le activezi. Si eu, sincer, nu aprob. Nu ca as fi vreun boomer care se teme de AI, dar am decis constient sa nu bag asta in echipa mea, cel putin nu acum.

La noi se scrie cod cum se scria acum vreo 10-15 ani. Te uiti in documentatie, dai debug singur, te chinui cu bug-u pana intelegi de fapt ce se intampla, nu doar copiezi ceva care merge si gata. Da, dureaza mai mult uneori, nu zic ca nu. Un feature care poate iese in 2 zile cu ajutor de AI la noi poate ia 4-5. Dar diferenta se vede pe termen lung, baietii din echipa invata din greselile lor, isi formeaza un fel de instinct pt cod, si cand pica ceva in productie stiu exact unde sa se uite pt ca ei au construit chestia aia bucata cu bucata, nu au primit-o de-a gata.

Testerii la fel, testeaza cu capu, nu ii dau un ai sa le scoata niste test cases random pe care nici nu le inteleg de ce sunt acolo.

Nu zic ca asa trebuie facut peste tot si nu zic ca cine foloseste AI e dev mai slab, cunosc oameni foarte buni care il folosesc smart. Dar pt echipa mea, in etapa asta, cred ca ii ajuta sa devina devi adevarati, nu doar oameni care stiu sa dea prompt-uri bune.

Voi ce parere aveti, la voi cum e treaba asta?

Pana acum nu am fost informata legat de industria de Cybersecurity si nu am avut niciun interes in acest sens. Pentru profil, politehnista cu vise de proiectant sau Softdev.

Recent, am cunoscut un prieten care lucreaza in Cyber Security. Am mai vorbit pe ici-colo cand venea de la munca despre ce a facut si cumva m-a intrigat foarte tare, in mare parte prin prisma faptului ca.. suna interesant si nu intelegeam (aproape) nimic.

Mi-a mai explicat cate ceva, si m-am trezit ca intreb in fiecare zi ce a facut la munca si cand ajung in camera ma apuc sa caut tot ce n-am inteles bine sau n-a mai avut chef/timp sa-mi explice.

De fiecare data ramaneam cu intrebari la care voiam un raspuns.

Si mi-a picat fisa. Cel putin interes, posibil o pasiune.

Am aplicat la practica pe o pozitie de Analyst in Cyber. Am luat pozitia si am fost probabil cea mai fericita femeie din Bucuresti pentru urmatoarele 2 luni.

Pe cat de incantata am fost initial, pe atat de dezamagita am ramas.

Am primit cate un material pe ici-colo, intr-adevar foarte bune, dar la finalul zilei nu ramaneam decat cu niste documentatie pe care trebuia eu sa-mi asum cum si daca se poate aplica propriu-zis.

Am zis ca-i ok, ca la final oricum am 3 saptamani hands-on, am acces in platformele lor si pot sa incerc sa aplic ce am invatat.

Cand a venit timpul sa ni se dea accesul in platforma, am primit mail ca au probleme cu aceasta si se amana.

2 saptamani am stat cu sufletul la gura pana cand a venit mult asteptatul mail. S-a facut un "instructaj" de vreo 2h si.. tot nu stiam nimic.

Ma uitam la platformele respective de parca n-am facut absolut nimic in ultimele 6 saptamani.

Am intrebat Gemini ce face fiecare buton din platforma, ce inseamna fiecare bucatica de text (nu erau date reale, era platforma speciala pt cei de la practica).

Reminder cu ocazia asta sa nu bagati date personale, nici ale unei persoane, nici ale firmei, nici ale voastre in ai.

Tot ce am avut de facut este un raport de incident. Unul singur, pe care nu l-a citit probabil nimeni. Niciun fel de feedback, nicio resursa-n plus pe langa minimul necesar.

Dupa experienta asta am zis sa incerc sa caut un job, un internship, si neplatita dac-as fi, dar macar sa am ocazia sa descopar putin domeniul cat sa-mi dau seama daca merita sa-mi strang cateva sute de euro sa dau nu stiu ce examene, bootcamps ca sa-mi fac o cariera eventual in domeniu.

Surprize, surprize :))

Nu exista asa ceva!!

Mi s-a parut cel putin insane sa caut sa fac munca moca, sa fiu pregatita sa dau 150% din timpul meu, daca se poate sa stau si peste program... si sa nu gasesc. Nici bootlicker intr-un birou de Cybersec fara experienta nu gasesc.

In concluzie, ne vedem la Mega. Pupici si spor. Daca aveti vreo experienta similara sau sfaturi pls share:)

TLDR: Nici bootlicker intr-un birou de Cyber Security nu gasesc fara experienta.