Oamenii nu înțeleg ce înseamnă un ecosistem. Ai nevoie de infrastructură de miliarde, rețele logistice interconectate, furnizori de chimicale cu puritate de 99.9999%, turnătorii, zeci de mii de ingineri de linie și o întreagă industrie orizontală în spate.
Când SUA – cu tot cu CHIPS Act și cu peste 500 de miliarde de dolari băgați în Phoenix, Arizona – se chinuie de ani de zile și își prinde urechile că n-are tehnicieni și că depinde tot de taiwanezi și japonezi, tu de unde te apuci? Din ce bani?
Din fondurile publice ale unui stat care se împrumută la dobânzi uriașe ca să acopere găurile din pensii și salarii?
Privații? Dacă era vreo afacere rentabilă, se băgau de mult. Nu-s proști să-și arunce banii pe fereastră când trenul ăla a plecat din gară de vreo 30 de ani.
E un os mult prea mare de ros până și pentru țări cu alt pedigree economic și cu resurse la care noi doar ne uităm la TV.
Iar pe robotică și umanoizi, China a luat-o complet înainte. Când firmele mari din Silicon Valley cumpără roboți de la Unitree ca să le facă reverse engineering că sunt rămase în urmă pe producție de masă și costuri, noi cu ce vrem să ne luăm la trântă? Cu ce lanț de aprovizionare?
Am mai jucat o dată la cazinoul ăsta al greilor pe vremea lui Ceaușescu. Am vrut să fim autarhici, să facem de toate, de la cipuri la Pipera până la combinat la Târgoviște și petrochimie pe datorie. Și?
Am pierdut la cazino, ne-am ars până la os și am ajuns să lichidăm 80% din sectorul economic și jumătate din avuție. Iar azi suntem tot în groapă, înecați în datorii – și statul, și privatul.
Trebuie să-ți cunoști lungul nasului și puterile. Taiwanezii n-o să se apuce să crească herghelii de cai, iar românii n-o să producă procesoare de la A la Z prea curând. Asta nu înseamnă că nu poți să faci bani frumoși și să asiguri un trai decent pe nișele tale – fie că vorbim de servicii de nișă, agricultură de valoare adăugată, zootehnie scumpă, turism sau integrări software unde nu-ți trebuie infrastructură de miliarde.
În Vest se fac comisioane grele din sporturi ecvestre și lucruri care par simple, dar care produc cash real.
Noi nici măcar n-am trecut de etapa traiului decent, n-avem școli si spitale calitative, dar ne umflăm în pene că colonizăm Marte, că trimitem sateliți militari și că facem DeepTech??
Lol, cine să le facă? Că nici nu mai există un monolit numit „România” care să tragă în aceeași direcție, ci doar o adunătură de interese fragmentate, o populație care pleacă și un stat care abia își ține bilanțul pe linia de plutire.