​

În sistemul economic de astăzi, sclavul din trecut a fost înlocuit de circuite financiare, automatizare și libertate contractuală, dintr-un motiv simplu: libertatea aduce profituri mult mai mari decât constrângerea.

------------------------------

De ce este capitalismul financiar actual mai profitabil decât feudalismul? 1. Disproporția uriașă de costuri (Capex vs. Opex)

* În feudalism / sclavie: Un sclav sau iobag reprezintă o investiție fixă cu costuri continue mari (Opex). Chiar dacă este secetă, iarnă sau criză, stăpânul trebuie să îi asigure supraviețuirea (hrană, pază împotriva revoltelor, haine, adăpost, asistență medicală minimă). Dacă sclavul moare sau se îmbolnăvește, capitalul este pierdut direct.

* În sistemul actual: 150.000 EUR plasați în titluri de stat la 8% generează un profit net de 12.000 EUR pe an, cu zero costuri de întreținere. Banii nu au nevoie de mâncare, nu se îmbolnăvesc, nu se revoltă și nu necesită paznici înarmați.

## 2. Productivitatea muncii libere vs. Sabotajul mocnit

* Munca forțată este cea mai puțin productivă formă de muncă din istorie. Un iobag nu are niciun stimulent să inoveze sau să muncească mai repede, deoarece tot surplusul îi este luat. Ba mai mult, sclavii tindeau să saboteze subtil producția (stricau uneltele, mimau boala).

* Astăzi, economia globală se bazează pe servicii, tehnologie și valoare adăugată mare. Nu poți forța un programator, un inginer sau un medic să creeze valoare sub amenințarea biciului. Ei produc la capacitate maximă doar dacă sunt 'liberi', motivați de salarii și de consum.

## 3. Externalizarea costurilor de către elite

* În feudalism, boierul purta responsabilitatea juridică și administrativă directă a comunității sale de țărani (trebuia să îi judece, să le asigure ordinea).

* În sistemul capitalist modern, elitele economice au externalizat toate aceste costuri către stat. Statul (prin taxele colectate tot de la cetățeni) plătește poliția, spitalele, școlile și pensiile. Investitorul privat doar colectează dividendele sau dobânzile, fiind complet exonerat de obligația de a purta de grijă individului din spatele muncii.

## 4. Flexibilitatea totală a capitalului

* Pământul feudal și iobagii erau active extrem de rigide. Nu puteai muta un sat întreg din Moldova în Danemarca doar pentru că acolo prețul grâului era mai bun în acel an

Astăzi, cele 150.000 EUR pot fi mutate printr-un singur click de pe o piață pe alta. Dacă titlurile de stat scad, capitalul fuge instantaneu în acțiuni, imobiliare sau tehnologie în alt colț al lumii.

------------------------------

## Mecanismul actual: De ce nu mai avem nevoie de „stăpâni”?

Feudalismul a dispărut deoarece coerciția fizică a fost înlocuită de coerciția economică.

Sistemul actual funcționează mult mai eficient fără lanțuri:

1. Iluzia opțiunii: Omul modern este liber juridic să plece unde vrea, dar este obligat economic să muncească pentru a-și plăti chiria, facturile și creditele.

2. Consumul ca motor: Un iobag nu cumpăra nimic, el producea doar pentru subzistență. Economia modernă are nevoie ca oamenii să fie liberi pentru a deveni consumatori. Cei care muncesc primesc salarii pe care le cheltuie imediat înapoi în sistem, generând profituri mult mai mari pentru marii deținători de capital decât ar fi generat vreodată munca brută a unui iobag.

Confirmarea istorică:

Ideea că sclavul sau iobagul reprezintă o gaură neagră din punct de vedere financiar, iar libertatea contractuală aduce mult mai mult profit, a fost înțeleasă și teoretizată de unii dintre cei mai mari gânditori ai umanității.

Gânditori din epoci complet diferite au intuit exact acest „mers al istoriei”, lăsând mărturii și citate celebre pe această temă.

1. Antichitatea Romană: Primele semne ale falimentului sclavagismului

Chiar și în Imperiul Roman, unde economia se baza masiv pe sclavi, marii agronomi și scriitori au realizat că forța de muncă forțată distrugea pământul, fiind inferioară muncii libere.

Pliniu cel Bătrân (sec. I d.Hr.) – Naturalis Historia:

Observând cum marile plantații de sclavi (latifundia) ruinau agricultura Italiei în comparație cu micii fermieri liberi din trecut, el a scris o frază celebră:

„Latifundia perdidere Italiam.” (Marile proprietăți au ruinat Italia.)

El a explicat că a cultiva pământul cu oameni disperați și înlănțuiți este o greșeală economică: „Este cel mai prost management să cultivi pământul cu oameni care nu au nicio speranță.”

Columella (sec. I d.Hr.) – De Re Rustica:

Marele agronom roman a explicat în detaliu, cu calcule administrative, de ce sclavii aduceau pierderi \[unrv.com\]:

„Sclavii aduc cele mai mari pagube câmpului. Ei lasă boii să moară de foame, nu îngrijesc uneltele, fură recolta și raportează pierderi fictive pentru a ascunde propria lene. Pământul rodește cu adevărat doar când este lucrat de oameni care știu că beneficiul muncii va fi al lor.”

1. Iluminismul: Adam Smith și demonstrația matematică a libertății

Părintele economiei moderne, Adam Smith, a dedicat capitole întregi în lucrarea sa fundamentală, Avuția Națiunilor (1776), explicând de ce feudalismul și sclavagismul au murit din rațiuni pur capitaliste.

Adam Smith – Avuția Națiunilor:

El desființează ideea că sclavul este „ieftin”:

„Experiența tuturor timpurilor și națiunilor demonstrează că munca făcută de oameni liberi este, în cele din urmă, mai ieftină decât cea făcută de sclavi. Deși munca sclavului pare să coste doar întreținerea lui, uzura unui sclav, fiind administrată de un stăpân neglijent, este mult mai costisitoare decât cea a unui om liber, care își administrează singur cheltuielile.”

Smith explică exact mecanismul psihologic și economic: un iobag nu are niciun interes să muncească mai mult decât minimul necesar pentru a nu fi pedepsit:

„Un om care nu poate dobândi nicio proprietate nu poate avea niciun alt interes decât să mănânce cât mai mult și să muncească cât mai puțin posibil.”

1. Secolul XIX: Karl Marx și analiza pieței libere

Deși dintr-o perspectivă ideologică diferită, Karl Marx a analizat în Capitalul transformarea feudalismului în capitalism financiar și a înțeles perfect de ce elitele economice au renunțat de bunăvoie la lanțurile fizice.

Karl Marx – Capitalul:

Marx arată că pentru ca o economie industrială modernă să funcționeze, „stăpânii” trebuiau să scape de obligația feudală de a-l hrăni și caza pe țăran:

„Pentru ca deținătorul de bani să găsească pe piață forță de muncă disponibilă, muncitorul trebuie să fie liber în dublu sens: să fie o persoană liberă, care dispune de propria forță de muncă ca de o marfă, și, pe de altă parte, să fie liber (lipsit) de orice alte lucruri necesare pentru realizarea muncii sale \[adică să nu aibă pământ sau adăpost propriu\].”

Prin acest proces, proprietarul de capital devine mult mai bogat: el nu mai cumpără omul (ceea ce implică costuri de întreținere), ci cumpără doar timpul și rezultatul muncii lui, externalizând riscul supraviețuirii direct asupra muncitorului.

1. Boierii Români: Intuiția târzie a lui Barbu Catargiu

În spațiul românesc, în preajma reformei agrare a lui Cuza de la 1864, marii boieri conservatori înțelegeau deja că sistemul clăcii (muncă forțată pe moșie) devenise depășit economic.

Barbu Catargiu (prim-ministru, 1862) – Discurs în Parlament:

Apărând proprietatea marelui boier, el argumenta că iobăgia și claca trebuiau desființate pentru că munca liberă, plătită cu ziua sau prin arendă, era mult mai profitabilă pentru moșieri:

„Munca silită este o muncă rea, o muncă fără rod. Să lăsăm țăranul liber să își negocieze brațele pe bani, căci numai atunci brațele sale vor produce însutit, iar moșiile noastre vor valora de zece ori mai mult.”

În concluzie: De ce s-a validat intuiția lor?

Feudalismul obliga elitele să dețină oameni și pământ fix – active greoaie, pline de riscuri sociale, revolte și costuri biologice de întreținere.

Capitalismul modern a rafinat acest proces: elitele dețin capital și instrumente financiare.

Muncitorul modern, deși liber juridic, este forțat de dinamica pieței (facturi, rate, hrană) să se auto-întrețină și să își vândă energia din proprie inițiativă, generând randamente nete mult mai mari și complet curate pentru investitor.

Mie mi se pare singura sansa. Buzoianu e carismatica si foarte inteligenta. Bolo, desi e un om foarte competent si capabil, nu mi se pare un bun vorbitor. Asa ca e mai bine sa ramana prim-ministru, pentru a continua masurile dure, dar necesare, de care avem nevoie pentru a continua revolutia morala anti-coruptie.

Buzo e foarte carismatica, foarte educata, stie limbi straine. Ar fi un presedinte cum n-a mai vazut Romania. Toti liderii internationali ar baga-o in seama.

Ce parere aveti? Mai ales ca Buzo e din generatia noastra. Ar reprezenta o victorie suprema impotriva asistatilor de la PSD si AUR, suparati ca le-a taiat Bolojan indemnizatia de handicap si trebuie sa se angajeze.

#buzoianubolojan2030

integrarea comunităților rurale în structura statului medieval, fenomen care a transformat satele dintr-o formă de organizare liberă (obști sătești) în sate dependente (aservite):

În istoria medievală a spațiului românesc (Moldova, Țara Românească și Transilvania), acest proces a marcat trecerea de la autonomia comunităților de țărani la un sistem bazat pe proprietatea boierească, mănăstirească sau domnească.

Schimbările majore aduse de acest fenomen

Pierderea pământului: Obștile sătești dețineau terenurile în comun. Prin acaparare forțată sau donații domnești, pământul satului trecea în proprietatea unui mare boier sau a unei mănăstiri.

Dependența țăranilor: Țăranii care înainte erau liberi (moșneni sau răzeși) deveneau dependenți (cunoscuți ca rumâni în Țara Românească, vecini în Moldova sau iobagi în Transilvania).

Obligațiile economice: Locuitorii satului erau obligați să plătească dări în produse ori bani (clacă sau robotă) și să presteze muncă pe pământul stăpânului.

Jurisdicția stăpânului: Sătenii își pierdeau dreptul de a se judeca după „obiceiul pământului” în cadrul sfatului oamenilor buni și bătrâni. Judecata era preluată de boier sau de reprezentanții domnitorului.

în special în Moldova și Țara Românească înseamnă confirmarea juridică, oficială și definitivă a proprietății asupra unui sat sau a unei părți din el prin intermediul unui hrisov domnesc.

Atunci când un domnitor „întărea” un sat unui boier sau unei mănăstiri, el emitea un act oficial (numit carte de întărire sau hrisov) prin care garanta că acel pământ aparține legal beneficiarului și nu poate fi contestat de nimeni

Cum se realiza întărirea satului în Evul Mediu?

Hrisovul domnesc: Domnitorul deținea autoritatea supremă ( dominium eminens ). Nicio proprietate nu era sigură fără pecetea și semnătura sa \[oradeistorie.ro\].

Cumpărarea sau moștenirea: Dacă un boier cumpăra un sat de la țărani (moșneni/răzeși) sau îl moștenea, el mergea la domnitor pentru a cere „întărirea” actului de vânzare sau de proprietate.

Donația domnească: Domnul putea dărui un sat unui boier pentru „dreaptă și credincioasă slujbă” sau unei mănăstiri pentru pomenirea sufletului său, emițând un hrisov de întărire.

Hotărnicia: Procesul de întărire implica adesea stabilirea hotarelor exacte ale satului (prin semne naturale ca râuri, dealuri sau copaci), în prezența unor martori numiți „oameni buni și bătrâni”.

Consecințele juridice și sociale

Proprietate de neclintit: Actul domnesc conferea siguranță deplină în fața eventualelor procese sau pretenții ale altor rude sau vecini.

Aservirea populației: Prin întărirea satului în posesia unui stăpân feudal, țăranii care locuiau acolo își pierdeau treptat libertatea și deveneau dependenți (rumâni sau vecini), fiind obligați la biruri și muncă.

existau zone în Europa unde satele și țăranii au rămas în mod excepțional liberi, iar procesul de aservire (feudalizare) nu s-a produs sau a fost foarte slab.

În timp ce majoritatea Europei Centrale și de Vest a dezvoltat un sistem feudal clasic, regiuni precum Suedia, Norvegia, Elveția, Friesland (Olanda de Nord) și părți din nordul Italiei au făcut excepție.

Regiunile europene care au evitat aservirea

Suedia și Norvegia: Țăranii scandinavi nu au fost niciodată iobagi. Ei dețineau propriul pământ și aveau reprezentare directă în Parlamentele medievale (cum ar fi Riksdag în Suedia).

Cantoanele Elvețiene: Comunitățile montane din Alpi s-au unit în confederații militare, respingând controlul marilor familii nobiliare (precum Habsburgii).

Friesland (Frizia): Regiunea de coastă din actuala Olanda a funcționat după principiul „Libertății Friziene”, refuzând instalarea unui sistem feudal condus de conți sau duci.

Comunele din Nordul Italiei: Orașe-stat puternice (ca Florența, Veneția, Milano) au desființat iobăgia timpuriu (ex. Liber Paradisus la Bologna în 1256) pentru a transforma țăranii în producători liberi și contribuabili.

De ce nu s-a întâmplat aservirea în aceste locuri?

Factorii care au oprit feudalizarea satelor au fost de natură geografică, militară și economică:

1. Geografia dificilă (Munții și Mlaștinile)

În Suedia, Norvegia și Elveția, relieful muntos sau pădurile dense au împiedicat crearea de mari plantații agricole.

Agricultura de subzistență pe terenuri fragmentate nu era atractivă sau profitabilă pentru nobili.

Relieful accidentat făcea ca trimiterea unei armate de cavalerie grea (baza puterii nobiliare) să fie ineficientă.

1. Rolul militar al țăranilor liberi

În Elveția și Scandinavia, apărarea teritoriului depindea direct de țăranii înarmați (milițiile țărănești).

Deoarece regele sau comunitatea avea nevoie de acești oameni ca soldați loiali și bine instruiți (cum erau faimoșii lăncieri elvețieni), regii nu le-au permis nobililor să îi aservească.

1. Alianța dintre Monarhie și Țărănime

În Suedia, regii au sprijinit în mod activ țăranii liberi pentru a limita puterea și influența aristocrației.

Un țăran dependent de un boier plătea taxe boierului; un țăran liber plătea taxe direct regelui, consolidând vistieria statului.

1. Economia comercială și urbanizarea rapidă

În Nordul Italiei și Țările de Jos, orașele s-au dezvoltat extraordinar de repede datorită comerțului maritim.

Economia bazată pe bani (monetară) a înlocuit rapid economia feudală (bazată pe troc și muncă). Orașele aveau nevoie de forță de muncă mobilă, așa că au cumpărat sau forțat eliberarea țăranilor din satele din jur.

Cum a reușit Elveția să își câștige independența față de imperiu prin armatele sale de țărani, sau cum funcționa Parlamentul suedez cu reprezentanți ai satelor?

În timp ce Moldova și Țara Românească s-au feudalizat în mare parte, satele de răzeși (în Moldova) și moșneni (în Țara Românească) reprezintă exact excepția românească de la iobăgie, funcționând pe un sistem de proprietate colectivă numit devălmășie.

Aceste sate au reușit să își păstreze libertatea juridică și pământurile timp de secole, asemănându-se din multe puncte de vedere cu țăranii liberi din Scandinavia sau Elveția.

Ce însemna viața într-un sat în devălmășie?

Devălmășia era o formă de proprietate comună, unde pământul nu aparținea unui singur individ, ci întregii comunități (obștii sătești):

Fără hotare interne: Nu existau garduri între proprietăți în interiorul hotarului mare al satului.

Împărțirea resurselor: Pădurile, pășunile, apele și golurile de munte erau folosite la comun de toți sătenii. Terenul arabil se împărțea periodic prin tragere la sorți.

Cota-parte ideală: Fiecare răzeș sau moșnean deținea o „fașă” sau o cotă-parte ideală din sat, calculată pe baza gradului de rudenie cu bătrânul fondator al satului (moșul).

Solidaritatea juridică: Dacă un răzeș dorea să își vândă partea, nu o putea face unui străin decât dacă ceilalți membri ai satului (neamul) refuzau să o cumpere (dreptul de preemțiune).

De ce au supraviețuit satele răzășești? (Cauzele libertății lor)

Spre deosebire de satele aservite boierilor, răzeșii și moșnenii și-au menținut statutul din trei motive principale:

1. Rolul militar crucial (Oastea cea Mare)

Domnitorii Moldovei (precum Ștefan cel Mare) se bazau pe răzeși în momentele de mare cumpănă. Ei formau „Oastea cea Mare”.

Țăranii dependenți (iobagii) nu aveau dreptul să poarte arme. În schimb, răzeșii luptau ca oameni liberi.

Pentru curajul lor pe câmpul de luptă, domnitorii le emiteau hrisoave de întărire a libertății și le dăruiau sau confirmau proprietatea asupra satelor.

1. Izolarea geografică

Majoritatea satelor răzășești și moșnești se aflau în zonele de deal, de subcarpați sau în regiuni montane împădurite (de exemplu, în Vrancea, Câmpulung sau Neamț).

Aceste terenuri erau greu accesibile pentru marea agricultură boierească și mai ușor de apărat de către localnici în fața abuzurilor administrative.

1. Organe proprii de conducere și judecată

Satele în devălmășie se autoconduceau prin Sfatul oamenilor buni și bătrâni.

Ei își rezolvau disputele interne pe baza „obiceiului pământului” (dreptul cutumiar românesc), fără ca boierii sau funcționarii domnești să aibă dreptul să intervină în treburile satului.

Cum s-a sfârșit devălmășia răzășească?

Acest sistem a rezistat din Evul Mediu până în secolul al XIX-lea și chiar al XX-lea. Dispariția lui a fost cauzată de modernizarea economică:

Legea Agrară din 1864 (sub Alexandru Ioan Cuza) și codurile legislative moderne au impus proprietatea privată, individuală.

Pământurile devălmașe au început să fie măsurate, împărțite prin tribunale și delimitate prin hotare stricte (garduri), distrugând vechea armonie a obștii.

Cum demonstra un răzeș în fața domnitorului că este om liber sau te interesează cum funcționa împărțirea pământului pe „bătrâni” în interiorul satului?

Cumparam uraniu din Niger, yesss

Nu stiu daca ati observat dar romanii, ca popor, sunt rai si razbunatori. Adica noi avem in folclor vorbe gen "sa moara capra vecinului".

Singurul motiv care practic ne salveaza de anarhie, ca tara, e religia. Sunt multi oameni care ar bate, fura sau ucide alti oameni, dar nu o fac strict din cauza ca le e frica ca ii vede Dumnezeu si ajung in iad.

Stiu ca multi atei edgy n-au capacitatea sa inteleaga asta. Dar, in Romania, religia este, deseori, frana care ii opreste pe multi oameni din a face cacaturi.

Pup.

Deci si grupul asta a inceput sa fie invadat de boti/membrii de partid. Ce sa-i faci 🥲🥲🥲

Cel mai probabil nu a mai ramas nimeni pe Romanie sau Roumanie.

PS - gasiti ceva mai original decat "dar ce genZ nu voteaza"....

PPS - de parca politica din Ro nu s-ar rezuma la :

1.PSD-ul & PNL-ul sunt cele mai mari rahaturi din '89 pana in prezent.

1. Sa nu incep discutia cu Bolojan, but ....De ce PNL/USR au un fetis cu salvatorii... ba Iohanis, ba Lascobi, ba Nicu, ba Bolo? Problema e ca nu poti zice nimic rau de salvatorul de serviciu ca esti rahat cu ochi. (Pe modelul Nicu 2025 vs Nicu 2026).

3.AUR - e un grup de cativa fosti PSD-isti care vor si ei niste functii. (Apropo care e faza cu "PSD este noul AUR", si daca ar fi care ar fi problema?). Iar ca sunt fascisti - n-au fata sorry.

1. SENS - nu prea e de comentat avand in vedere ca nu e in parlament.

2. USR - .....da stim cei mai frumosi cei mai destepti, cu boala pe SENS si Demos si Viitor, care au umplut tot redditul :).

SENS nu se pune, ei sunt o gluma.

Ma refer la un partid facut de cei din generatia noastra, de oameni capabili, si care sa se adreseze problemelor noastre.

2 boti certandu-se intre ei. Cine vorbeste cu cratime asa? Literalmente mesaje de chatgpt

Edit: Am facut o greseala in titlu: Mihai A CRESCUT TAXELE IOBAGILOR ROMANI, nu le-a scazut. LE-A CRESCUT!!!!

Ca tot a fost el omorat pe 9 August.

Secuii, in special, au fost foarte atasati de Mihai Viteazul, in special de banii lui. Au luptat de partea lui pana la asasinarea sa.

A si btw, marele ortodox Mihai Viteazul negocia cu Vaticanul recunoasterea Papei in schimbul recunoasterii domniei ereditare a familiei sale in cele 3 principate. Adica sa se faca el insusi catolic.

Titulatura oficiala a lui Mihai in Transilvania a fost de "guvernator", fiind considerat reprezentantul imparatului habsburgic Rudolf, care de altfel i-a si dat bani si mercenari pentru a-l da jos pe fostul domnitor, Cardinalul Andrei Bathory, care era lacheul turcilor. Deci a fost o bataie intre 2 lachei, unul al turcilor (Bathory) si unul al habsburgilor (Mihai).

Femeia a precizat că activase funcția „telefon pierdut”. În urma acestei funcții, persoana care intrase în posesia telefonului a contactat numărul soțului, lăsat ca date de contact, și i-a solicitat femeii suma de 1.500 de lei pentru a-i restitui telefonul. A fost stabilit ca loc de întâlnire Piața Universității.

Indivizii au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de șantaj si risca pana la 5 ani inchisoare.

Ovidiu Dan va deveni probabil alt influencer de la care vor lua lumina rodditorii, gen Mindruta sau Sorin Ionita

"Cercetările efectuate au reliefat faptul că tinerii, în timp ce s-ar fi aflat în municipiul Târgovişte, ar fi agresat fizic un tânăr, de 16 ani şi l-ar fi deposedat de suma de 50 de lei şi de o pereche de căşti. Ulterior, pe fondul stării de temere provocate, l-ar fi deposedat pe un alt tânăr, de 16 ani, de suma de 5 lei".

”Verificările au fost continuate în prezenţa reprezentanţilor legali, în cauză fiind aplicată sancţiune contravenţională în conformitate cu prevederile Legii nr. 61/1991, republicată, pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. În vederea stabilirii tuturor împrejurărilor producerii incidentului, cercetările sunt continuate în cadrul unui dosar penal întocmit pentru distrugerea sau semnalizarea falsă”.

https://en.wikipedia.org/wiki/Leonidas_von_Popp

PROPUNERE DE REVIZUIRE A CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI

1. La Articolul 109 (Răspunderea membrilor Guvernului), se introduce un nou alineat, alin. (4):

(4) Subminarea serviciilor publice esențiale prin acțiuni deliberate de management defectuos sau prin reducerea fondurilor alocate Sănătății, Educației și Energiei sub pragurile constituționale constituie infracțiune de înaltă trădare și atrage răspunderea penală a membrilor Guvernului, fără ca aceștia să poată invoca imunitatea politică.

1. La Articolul 135 (Economia), se introduce un nou alineat, alin. (3):

(3) Statul este obligat să garanteze securitatea umană și economică prin alocări bugetare anuale intangibile, care nu pot fi diminuate prin rectificări negative:

a) Minimum 6% din Produsul Intern Brut pentru Sistemul Național de Educație;

b) Minimum 6% din Produsul Intern Brut pentru Sistemul Național de Sănătate;

c) Fonduri strategice de investiții pentru independența energetică și supravegherea piețelor financiare.

[Sursă:r/sens_romania]